Revista presei internaţionale, luni, 25 august

"Costurile de finanţare pentru bonduri sunt din ce în ce mai mari", titrează Financial Times. Foarte multe companii şi bănci se văd nevoite să plătească mai mult pentru bonduri, pe măsură ce criza financiară ia amploare. Mai precis, dificultăţile de finanţare ale acestei pieţe sunt cele mai mari de la începutul anilor 90 şi până acum. Îngrijorările crescânde faţă de stabilitatea băncilor, condiţiile economice deteriorate dar şi numărul mare de credite neperformate conduc la creştere randamentelor, pe măsură ce investitorii cer provizioane de risc mai mari pentru a cumpăra bonduri. Potrivit Lehman Brothers, în Europa şi în Asia, spreadurile în cazul multor companii au ajuns la maximele ultimilor 10 ani.

Cele mai mari îngrijorări sunt cele legate de situaţia giganţilor ipotecari Fannie Mae şi Freddie Mac. Cele două companii s-au văzut nevoite să plătească scump aceste temeri, prin achiziţionarea la preţuri record a unor bonduri denominate în dolari. Printre cei care se găsesc într-o situaţie similară în ceea ce priveşte bondurile guvernamentale, se numărp Citigroup, American Express, AIG sau Deutsche Telekom.

Banca Angliei ar trebui să reducă dobânzile în ciuda poziţiei mai slabe a monedei naţionale, consideră analiştii citaţi de The Guardian. Banca centrală britanică nu trebuie să se lase descurajată de poziţia mai slabă a lirei sterline faţă de euro, în cazul în care ar lua în calcul reducerea dobânzii de intervenţie, sunt de părere analiştii de la Ernst and Young.

În ultima perioadă, moneda britanică a atins minumul ultimilor doi ani în raport cu eruo, o scădere datorată în primul rând stagnării ritmului de creştere economică pe trimestrul al doilea. "Singura preocupare pe care ar trebui să o aibă Comitetul de Politică Monetară ar fi cea legată de impactul cursului de schimb asupra dinamicii economice", este de părere un membru al Ernst and Young Item Club, citat de cotidianul britanic. "Există deja foarte multe cazuri în care producătorii britanici preferă să se folosească de lira mai slabă pentru a mări preţurile şi prin urmare marjele, în loc să crească volumul de producţie", mai crede acesta.

"Conti are nevoie de normalitate", titrează Handelsblatt. După alegerea noului director executiv al concernului din Hanovra în persoana fostului director tehnic Karl Thomas Neuman, Continental trebuie acum să-şi "găsească pacea". Acestea este expresia folosită de reprezentantul sindicatelor în consiliul de administraţie Werner Bischoff. Acestea declară într-un interviu pentru cotidianul german că înainte de îndeplinirea acestui deziderat, concernul mai are nevoie de un nou director financiar.

"Costurile mari afectează profiturile companiilor miniere", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Declinul preţurilor la bunuri dar şi costurile mai mar încep să afecteze profitabilitatea industriei miniere. Miliardele de dolari investiţi în proiecte noi devin astfel mai greu de recuperat şi amortizarea anumitor costuri iniţiale ar putea dura astfel mai mult. Ani la rândul, jucătorul numărul 1 la nivel global, BHP Billiton, şi-a asigurat acţionarii că una dintre cele mai mari exploatări recente, mina de nichel Ravensthorpe, va deveni rapid un cash-cow impresionant.

În momentul de faţă, lucrurile par însă că stau tocmai pe dos. Reprezentanţii companiei au declarat la sfârşitul săptămânii că Ravensthorpe nu este profitabilă, dar că va deveni la un moment dat. Analiştii sunt însă sceptici. Preţurile la nichel au scăzut cu 60% de la maximele înregistrate în 2007 iar costurile de exploatare sunt din ce în ce mai mari. În asemenea condiţii, mulţi specialişti consideră că noul proiect ar putea să nu treacă niciodată pe profit.

"Micii investitori, cei mai afectaţi de criza financiară", titrează The Times la secţiunea economică. Milioane de investitori privaţi au văzut cum valoarea portofoliilor deţinute s-a diminuat considerabil de la declanşarea crizei subprime anul trecut. Astfel, valoarea acţiunilor deţinute de investitorii amatori a scăzut cu 48 de miliarde de lire sterline. Aceştia au ales să plaseze fondurile în companii sigure şi consacrate şi tocmai acestea au fost puternic afectate de turbulenţele din pieţele financiare.

La polul opus, investitorii cu experienţă şi-au îndreptat atenţia către nume mai puţin cunoscute, îndeosebi din sectorul energetic şi cel minier şi mulţi au avut de câştigat. Ben Yearsley, investment manager pentru Hargreaves Londra a declarat :"Numele cele mai populare au fost printre cei mai afectaţi emitenţi iar acest lucru a lovit puternic în portofoliile deţinute de micii investitori."

Din Wirtschaftsblatt aflăm despre strategia de investiţii a Raiffeisen Immo KAG, divizia imobiliară a băncii austriece Raiffeisen. Astfel, două treimi din fonduri vor fi direcţionate către Europa de Est, în timp ce doar o treime este rezervată pentru piaţa occidentală. La baza acestei decizii stă aşa-numita "strategie paneuropeană". "În cazul în care o zonă sau alta are probleme, ne putem dedica celorlalte pieţe care sunt funcţionale", a declarat şeful fondului Hubert Voegel. Raiffeisen Immo este un fond imobiliar de investiţii deschis şi dispune momentan de lichidităţi în valoare de 530 de milioane de euro. Este cea de-a doua companie austriacă de profil, după fondul imobiliar deţinut de Bank Austria.