Statele Unite pregătesc 250 de miliarde de dolari pentru a impulsiona băncile, scrie astăzi Financial Times. Asta după ce ieri guvernele statelor europene au adoptat un plan de 2.500 de miliarde de dolari pentru a impulsiona sectorul financiar. În consecinţă, bursele din întreaga lume au cunoscut aprecieri masive. La New York, indicele S&P 500, care a pierdut săptămâna trecută 18,2 %, a crescut ieri cu 11,6%, marcând cel mai mare avans zilnic de la Marea Criză. Investitorii se aşteaptă ca guvernul de la Washington să anunţe că va asigura 250 de miliarde de dolari din acel plan controversat de 700 de miliarde, pentru un program de recapitalizare, să asigure o garantare temporară a împrumuturilor şi să lărgească protecţia depozitelor. Cam o jumătate din aceşti bani vor merge către Bank of America, JPMorgan Chase, Citigroup, Wells Fargo, Goldman Sachs şi Morgan Stanley. Şefii trezoreriei şi marii bancheri precum şeful JPMorgan, Jamie Dimon, cel al Morgan Stanley, John Mack şi al Goldman, Lloyd Blankfein au discutat până noaptea târziu încercând să se hotărască dacă să participe sau nu la acest program. Ce au hotărât, vom afla pe parcursul zilei de astăzi.

Tot din Financial Times mai aflăm că statele emergente se confruntă cu temeri crescute. Îngrijorarea investitorilor în ceea ce priveşte capacitatea statelor emergente de a-şi acoperi îndatorarea a crescut după colapsul financiar din Islanda. Situaţia creată i-a descurajat pe investitorii interesaţi până atunci de aceste economii. Piaţa indică o creştere a coeficientului de risc pentru ţări precum Pakistan, Argentina, Ucraina şi Islanda la 80%, şi chiar mai mult, pe măsură ce sectorul bancar din aceste state continuă să fie pus sub presiuni uriaşe din cauza crizei creditelor. Printre statele aflate în dificultate se numără Kazakhstan şi Letonia, pentru că sunt puternic îndatorate, şi Turcia şi Ungaria, pentru că au deficite de cont curent foarte mari.

Publicaţia Wall Street Journal scrie că actuala criză financiară afectează serios industria sportivă, răcind frenezia fanilor care odinioară aveau buget special pentru meciuri şi îndepărtând sponsorii cu buzunare adânci. Cele mai afectate sunt chiar echipele de fotbal american, care au început să taie din costuri, pentru a se descurca.

La rândul său, Business Week scrie că divizia de finanţare a producătorului american General Motors a cerut o înăsprire a condiţiilor de creditare pentru clienţii companiei. Acum dealerii General Motors sunt nevoiţi să meargă la mai multe bănci pentru a obţine credite şi pentru a vinde mai mult. Cert este că din cauza crizei General Motors a ajuns să piardă 10.000 de cumpărători pe lună, arată Business Week.

Nicolas Sarkozy prezintă un plan de 320 de miliarde de euro pentru a ajuta băncile, titrază pe prima pagină Les Echos. Preşedintele Republicii a declarat că statul va juca rolul de creditor pentru băncile franceze până la finalului anului 2009, însă în limita a 320 de miliarde de euro. Planul de recapitalizare a servit deja la salvarea Dexia. Sarkozy vorbeşte chiar despre o refondare a capitalismului sub o altă formă şi despre protejarea locurilor de muncă ale francezilor şi mai ales a economiilor. El nu a ezitat să spună că guvernul îşi va asuma întreaga responsabilitate pentru salvarea băncilor şi că, în aceste momente, cel mai mare risc este al inacţiunii.

Spaniolii afectaţi de falimentul Lehman Brothers au protestat ieri în faţa Banco de España în Madrid, notează El Pais. Protestatrii cer sancţiuni drastice împotriva băncilor care au comercializat produse Lehman. Sute de oameni purtau pancarde pe care era scris mare "Unde îmi sunt banii?". O întrebare adresată băncilor precum Santander, Bankinter, BBVA, Citibank, Deutsche Bank şi Caja Madrid.