Revista presei internaţionale, marţi, 20 ianuarie

Deficitele mari restricţionează îndeplinirea promisiunilor făcute de Barack Obama, scrie Wall Street Journal. Prioritizarea cheltuielilor va fi principala provocare a viitoarei administraţii care a plecat la drum cu obiective ambiţioase în domeniul sănătăţii şi al energiei, notează jurnaliştii americani. Obama a câştigat preşedinţia făcând sute de promisiuni şi mari şi mici, de la încheierea războiului din Irak şi lupta împotriva încălzirii globale la majorarea ajutoarelor pentru încălzire. Acum însă vine partea cea mai grea:punerea acestor promisiuni în practică şi ajustarea listei de priorităţi. Noul preşedinte american pleacă din start cu o oportunitate pe care niciunul dintre predecesorii săi nu a avut-o. Din cauza crizei economice investiţiile sale majore în energie şi infrastructură par mai mult decât justificate. Însă, valoarea fără precedent a facturii planului de stimulare, ce depăşeşte 825 de miliarde de dolari ar putea să se transforme într-o gravă problemă mai târziu. Creşterea deficitelor ar putea face aproape imposibilă ţinerea promisiunilor făcute de Obama.


The Observer scrie despre îngrijorarea investitorilor că Royal Bank of Scotland va fi naţionalizată tot după prăbuşirea acţiunilor. Scăderea dramatică de ieri a titlurilor RBS reprezintă, în ochii specialiştilor un vot clar de neîncredere în ultimul plan de salvare a guvernului de la Londra. Banca va fi forţată să semneze contracte dificile cu Trezoreria pentru a putea participa la schema de asigurare a ipotecilor promisă de autorităţi. Chiar dacă Alistair Darling a declarat că ministerele nu au nicio dorinţă să ia băncile în subordinea statului, limbajul său a lăsat de înţeles că nu este exclus ca RBS să fie a treia bancă naţionalizată de la începutul crizei în urmă cu 18 luni. Impactul pe pieţe a fost dramatic, tilurile RBS s-au prăbuşit cu peste 65%, iar acum toată lumea aşteaptă preluarea totală a băncii de către stat.

Specialiştii preconizează o scădere de aproximativ 30% a dividendelor acordate de companiile europene în acest an, scrie Les Echos. Acţionarii companiilor din sectorul financiar trebuie să se aştepte la cele mai mari reduceri ale dividendelor, asta în cazul în care vor primi, pentru că multe dintre firme au decis să nu acorde deloc dividende pentru a putea face faţă crizei. Sunt afectaţi şi constructorii auto.


Primul ministru rus Vladimir Putin a comandat un nou buget de stat care să ia în considerare un preţ al petrolului de 41 de dolari pe baril, notează The Moscow Times. Specialiştii spun că decizia deschide drumul către noi cheluieli ce vor fi acoperite din fondul de rezervă. Industria petrolieră care aduce peste 40% din veniturile la bugetul de stat este puternic afectată de criza economică ce afectează cererea de petrol pe plan mondial şi duce preţurile tot mai jos. În acest context, executivul de la Moscova îşi va revizui estimările privind veniturile şi cheltuielile bugetare. Ultimele date arată că bugetul rus de stat se află pe un surplus de 1.900 de miliarde de ruble.