Revista presei internaţionale, marţi, 21 octombrie

Franţa injectează 10,5 miliarde de euro în primele şase bănci scrie pe prima pagină de astăzi Financial Times. Guvernul francez s-a hotărât asupra acestei măsuri în efortul de a echilibra bilanţul băncilor şi pentru a le permite acestora să acorde în continuare credite populaţiei şi afacerilor. Până ieri seară, băncile franceze nu au dat nici un semn că ar fi interesate să acceseze banii oferiţi de guvern pentru recapitalizare. De cealaltă parte, ministrul de Finanţe, Christine Lagarde a spus că BNP Paribas va primi 2,5 miliarde de euro, Credit Agricole va beneficia de 3 miliarde de euro, Societe General 1,7 miliarde de euro , Credit Mutuel 1,2 miliarde, Caisse d' Epargne 1,1 miliarde şi Banque Populaire 950.000 de euro. Infuzia de capital va veni sub formă unor împrumuturi subordonate care pot fi plătite după ce băncile au reuşit să iasă din alte datorii, ele nu efectează situaţia acţionariatului şi nici nu necesită o schimbare a politicii de dividende. Ministrul francez a precizat că planul urmează să primească avizul autorităţilor în domeniul concurenţei din cadrul Comisiei Europene.

Islanda va primi 6 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional, scrie tot Financial Times citând surse apropiate discuţiilor. Potrivit acestora, Islanda urmează să anunţe un plan de salvare în valoare de 6 miliarde de dolari obţinut de la FMI cu sprijinul altor bănci centrale din lume, pentru a ajuta la stabilizarea economiei după ce sistemul bancar s-a prăbuşit luna trecută. Sursele citate de jurnaliştii britanici spun că Fondul Monetar va contribui cu cel mult 1 miliard de dolari, iar restul de bani va veni de la băncile centrale din statele nordice şi din Japonia. Acum se pune întrebarea dacă şi Rusia va participa la această acţiune, după ce discuţiile dintre cele două state privind un posibil împrumut de 4 miliarde de dolari s-au terminat săptămâna trecută fără nici un acord. Se pare că participarea Fondului Monetar la acest plan de salvare a fost una dintre condiţiile impuse de celelalte bănci centrale şi se aşteaptă ca instituţia internaţională să ceară autorităţilor de la Reykjavik întocmirea unui plan credibil de înăsprire fiscală ca răspuns la nivelul uriaş de îndatorare guvernamentală.

Din The Guardian aflăm că şeful Lloyds TSB îşi linişte angajaţii şi le spune : "Nu vă faceţi griji o să vă primiţi în continuare bonusurile". Lloyds este una dintre băncile britanice care au participat la planul de salvare în valoare de 37 de miliarde de lire sterline al guvernului de la Londra. În ciuda promisiunilor făcute de premierul Gordon Brown că bancherii nu îşi vor încasa bonusurile de pe seama contribuabililor, directorul executiv al Lloyds TSB Eric Daniels le spune angajaţilor că intervenţia guvernamentală nu va afecta politica bănci. Într-un mesaj înregistrat, Daniels a declarat că vor fi foarte foarte puţine restricţii după injecţia de 5,5 miliarde de lire din banii plătitorilor de taxe. "Dacă vă gândiţi bine, prima restricţie era aceea de a nu acorda bonusuri. Ei bine Lloyds TSB va plăti aceste bonusuri. Cred că personalul nostru a făcut o treabă extrem de bună anul acesta şi nu există nici un motiv să nu o facem", a spus Daniels. Această situaţie pune la îndoială reuşita mult apreciatului plan Brown, pentru că specialiştii se tem că şi alte bănci vor proceda la fel.

Paradisurile fiscale intră în colimatorul autorităţilor occidentale, scrie LES Echos. Franţa şi Germania organizează astăzi la Paris o reuninune care are ca scop lupta împotriva paradisurilor fiscale. O temă sensibilă în vremuri de criză financiară, notează jurnaliştii francezi. Statele lumii vor să împiedice frauda fiscală şi susţin că paradisurile fiscale alimentează atacurile speculative atât la bursă cât şi în imobiliare. Guvernul de la Paris a declarat un adevărat război centrelor offshore. Primul ministru, Francois Fillon spune că: "aceste centre nu trebuie să existe. Dispariţia lor ar fi primul semn de reformare a sistemului financiar internaţional.