Revista presei internaţionale, marţi, 7 octombrie

"Presiuni la vânzare pe pieţele globale", titrează Financial Times. Acţiunile s-au prăbuşit ieri pe bursele internaţionale, pe fondul temerilor din ce în ce mai mari potrivit cărora criza creditelor va declanşa o recesiune la nivel global. Valul de vânzări a măturat pieţele, în ciuda eforturilor susţinute ale guvernelor de a combate efectele crizei. În acest sens, s-a răspândit şi sentimentul potrivit căruia Rezerva Federală alături de alte bănci centrale vor recurge la acţiuni co-ordonate de reducere a dobânzilor de intervenţie.

Indicele FTSE Eurofirst 300 a înregistrat ieri cea mai slabă performanţă din istorie, cu o scădere de 7,75%, în timp ce CAC 40 a pierdut 9 procente. Tot la Londra, FTSE 100 a consemnat cel mai important recul zilnic. Peste ocean, Dow Jones Industrial Average a închis în scădere cu 3,6%, la nivelul de 9,955.50 de puncte, după ce în timpul şedinţei coborâse cu 7,75%. "Este nevoie de asigurări în legătură cu solvabilitatea şi lichiditatea băncilor, lipseşte însă încrederea", crede Mark Kiesel, portofolio manager la Pimco. "Investitorii sunt mult prea reticenţi în asumarea de riscuri, iar acţiunile reacţionează negativ la nivelul redus de îndatorare", mai spune acesta.

Pieţele emergente au fost afectate în mod special. Indicele MSCI al burselor emergente s-a depreciat cu 11%, cea mai severă scădere de la lansarea acestuia în anul 1987. Şedinţele de tranzacţionare au fost suspendate temporar pe mai multe pieţe, printre care Rusia, acolo unde bursa a suferit o corecţie de peste 19% sau chiar Brazilia, unde indicii s-au prăbuşit cu 15%, pentru a închide cu un minus de 5,4%. "Această zi a reprezentat mult anticipata capitulare a pieţelor emergente", a declarat pentru cotidianul britanic Alan Ruskin, chief international strategist la RBS Greenwich Capital.

Tot din Financial Times aflăm amănunte despre mărturiile depuse în congresul american de către fostul şef al Lehman Brothers, Dick Fuld. "Până în momentul în care ne-au distrus, nu mi-am dat seama de ce se întâmplă. Mă trezesc în fiecare noapte şi mă întreb ce puteam să fac diferit", se întreabă retoric Fuld. În legătură cu zilele premergătoare falimentului, Fuld a declarat:""Cred că Lehman şi Merrill Lynch se aflau vineri în aceeaşi poziţie şi de aceea au făcut tranzacţia cu Bank of America. Am încercat şi noi acelaşi lucru cu Barclays dar nu am ajuns la nici un acord." Dick Fuld pune colapsul instituţiei pe seama unui cumul de factori, printre care zvonuri mincinoase direcţionate, vânzări în lipsă şi pe cale de consecinţă, revizuirea în scădere a ratingului.

"Guvernele încearcă să găsească un numitor comun", titrează The Guardian. Ultimul guvern care ar putea recurge la garantarea depozitelor este cel al Spaniei. Ibericii ar urma astfel exemplul trasat de Danemarca, Grecia, Irlanda, Suedia şi Germania. Autorităţile de la Berlin au bătut ieri însă uşor în retragere. Cancelarul Merkele a declarat că garanţiile nu vor fi extinse la nivelul tuturor băncilor, ele vizează doar deponenţii privaţi.

"Concernele industriale se pregătesc de o scădere drastică a profitabilităţii", aflăm din Handelsblatt. După falimentele care încă mai bântuie sistemul financiar, analiştii sunt de părere că efectele crizei vor fi resimţite şi de sectorul industrial. Concernele de profil din Statele Unite sau America ar putea să se confrunte astfel cu cele mai drastrice diminuări ale profiturilor di 11 septembrie 2001, susţin specialiştii.

"Bank of America taie dividende şi raportează un profit în scădere", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Gigantul bancar american a cări bază largă de deponenţi l-a ajutat să traverseze cu bine actuala criză financiară, a redus dividendele trimestriale şi a anunţat planuri de racapitalizare în valoare de 10 miliarde de dolari. Reprezentanţii băncii au declarat că "situaţia recesionistă", afectează profitabilitatea băncii. Problemele de la Bank of America reprezintă preludiul la un sezon de raportări care se anunţă a fi descurajator. Consumul în scădere afectează marjele celei mai mari bănci de retail din Statele Unite, pe măsură ce instituţia se confruntă cu un nivel în creştere al creditelor neperformante.

Dificultăţi apar pe toate sectoarele de activitate de la ipoteci sau cărţi de credit şi până la împrumuturi acordate micilor companii. "Este un dezastru" a răspuns ieri analiştilor directorul executiv Kenneth Lewis, atunci când s-a referit la situaţia din piaţa creditelor. "Ne luptăm pentru fiecare credit solid, dar situaţia nu va fi plăcută pentru o bună perioadă de vreme", a mai spus acesta.

Compania din Charlotte, North Carolina şi-a publicat rezultatele pe trimestrul al treilea înainte de termen. Oficialii băncii au spus că vor reduce dividendele de la 64 la 32 de dolari, pentru a obţine câte 1,4 miliarde de dolari în capitalizare suplimentară pentru fiecare trimestru. Totodată, profitul s-a diminuat cu 68% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la nivelul de 3,7 miliarde de dolari.

"Guvernul britanic ia în calcul un plan de intervenţie în valoare de 50 de miliarde de lire sterlin", titrează The Times la secţiunea economică. Executivul de la Londra ar putea constitui un fond de 40 până la 50 de miliarde de lire sterline, finanţat din banii contribuabililor. Banii ar putea fi folosiţi, ca măsură de ultim resort pentru sprijinire băncilor care se află în dificultate. Guvernul ar putea astfel să se aleagă cu participaţii importante în instituţii precum Barclays, Royal Bank of Scotland, Lloyds sau HBOS, asta pentru că injecţiile de cash ar urma să fie garantate cu acţiuni preferenţiale. Surse apropiate autorităţilor consideră că ministrul de finanţe, Alistair Darling ar putea să ia în calcul această soluţie, doar în cazul în care alte măsuri de sprijin nu îşi vor dovedi eficienţa.

"Bank Austria îşi suspendă planurile de extindere spre Est", titrează Wirtschaftsblatt. Potrivit unui purtător de cuvânt al Unicredit, planurile de extindere în Europa Centrală şi de Est vor fi sistate până în momentul în care situaţia din pieţele financiare se va îmbunătăţi. Unicredit plănuia iniţial deschiderea de 1300 de noi unităţi la nivel regional în următorii trei ani. Oficialii băncii au dezminţit totodată zvonurile potrivit cărora diviziile est-europene ar fi de vânzare. Reţeaua de filiale la nivelul comunităţii economice europene se ridică în acest moment la peste 4000 de unităţi în 19 ţări.