"Inflaţia ameninţă economia globală", titrează Financial Times. Spectrul inflaţiei bântuie economia mondială, după ce o serie întreagă de companii au anunţat ieri majorări masive de preţuri. De la Dow Chemical în Statele Unite şi până la Posco, în Coreea de Sud, jucători din mai toate sectoarele sunt nevoiţi să facă faţă costurilor din ce în ce mai ridicate la energie şi materii prime. Şeful DuPont, Charles Holliday a declarat pentru Financial Times: "Avem inflaţie în stil mare!" El vorbeşte de asemenea de presiuni fără precedent asupra costurilor şi de "obligaţia" de a creşte preţurile.

Presiunile inflaţioniste au fost exacerbate, după ce reprezentanţii BHP Billiton, numărul 1 în sectorul minier la nivel global au declarat că majorarea cu 96% la preţul minereului de fier, operată ieri de Rio Tinto, nu ar fi una acoperitoare. Ei au lăsat să se înţeleagă că ar putea cere clienţilor din domeniul metalurgic un preţ mai mare cu peste 100 de procente. Nici recentele statistici din Statele Unite nu contribuie la ameliorarea situaţiei.

Datele publicate ieri relevă o scăderea a încrederii consumatorului până la minimul ultimilor 16 ani, în timp ce un indice imobiliar de referinţă arată că preţurile la case în luna aprilie au scăzut cu o rată anualizată de 15,3%.Totuşi, datele macroeconomice nu indică faptul că majorările de preţ au fost transferate către clienţi. Rezerva Federală speră că acestea vor fi deocamdată atenuate de marjele de profit ale companiilor, care se situează peste normele istorice.

Din cotidianul The Guardian aflăm că preţurile pe care consumatorii britanici vor fi nevoiţi să le plătească la facturile de energie, ar putea creşte cu până la 40%. Directorul executiv pentru Anglia al E.on a declarat ieri în faţă unei comisii parlamentare: "Ne confruntăm cu schimbări seismice în ceea ce priveşte preţurile la bunuri. Petrolul, gazul şi cărbunele s-au scumpit în ultimele patru luni cu 60%. Este limpede că avem o mare presiune pe preţ".

Potrivit Energywatch, costul la gaze şi curent a crescut de la începutul acestui an cu 15%, până la nivelul mediu de 1050 de lire sterline. Însă,există deja voci din industrie care vorbesc despre nevoia unei majorări cu 40%, pentru a putea ţine pasul cu noile cotaţii.

De la secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm că negocierile oficiale pentru vânzarea Postbank ar putea fi demarate chiar în această săptămână. Sunt aşteptate discuţii atât cu bănci autohtone cât şi cu jucători la nivel internaţional. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, soluţia unui triumvirat format din Postbank, Commerzbank şi Dresdner Bank, este puţin probabilă.

Tot de aici mai aflăm că fraţii Herz, co-proprietarii Tschibo vor să intre în acţionariatul concernului de modă Escada. Cei doi vizează o participaţie de 25%. Escada se confruntă în ultima perioadă cu serioase probleme financiare. Fondul britanic Apax a dezminţit de curând zvonurile potrivit cărora ar dori să preia compania din Munchen.

"Preţul petrolului scade comenzile pentru producătorii de avioane.", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Pe măsură ce cotaţia la barilul de petrol creşte pe piaţa electronică, marii jucători din industria transportatorilor aerieni ar putea fi nevoiţi să renunţe la o treime din comenzile pentru noi nave. În ultimii trei ani, Airbus şi Boeing au primit peste 7000 de comenzi pentru livrarea de noi modele. Mare parte din volum a fost asigurat de operatori dinafara Statelor Unite. Reprezentanţii celor doi rivali au declarat că au nu mai pot face faţă cererilor şi că producţia este asigurată pe următorii trei ani.

În ultimile luni însă, peisajul economic s-a transformat brusc, odată cu traiectoria ascendentă a preţului la barilul de petrol. Anumite companii, printre care JetBlue Airways sau chiar Delta au început să ia în calcul anularea unor comenzi. Alţii intenţionează să vândă noile achiziţii companiilor de leasing, pentru ca mai apoi să le folosească tot în sistem de leasing, în funcţie de cerere. În ceea ce priveşte producătorii, valoarea cumulată a contractelor Airbus şi Boeing, se ridică la peste 500 de miliarde de dolari, la nivelul preţurilor de listă. Anulări masive s-ar traduce în minusuri de zeci de miliarde şi ar afecta în primul rând furnizorii de componente.

În vremuri de restrişte, discounterii înregistrează rezultate de excepţie, titrează cotidianul The Times la secţiunea economică. Potrivit datelor oficiale publicate ieri, lanţul german de supermarketuri Aldi a înregistrat în ultimile 4 săptămâni, o creştere a vânzărilor cu 20 de procente în Marea Britanie. În ceea ce priveşte rivalii de la Lidl, aceştia au consemnat un avans de volum de aproape 15%. O evoluţie similară au avut-o şi vânzările Iceland, un lanţ de magazine specializat în mâncăruri congelate.

Rezultatele relevă că preţul devine factorul determinant în sectorul alimentar, pe fondul scumpirilor generalizate din ultima perioadă şi a presiunilor inflaţioniste din ce în ce mai mari. Richard Hyman, consultant strategic pentru Deloitte este de părere că: "Din ce în ce mai mulţiu consumatori sunt în căutare de oferte, în special cei cu venituri sub medie."

Din Wirtschaftsblatt aflăm că, potrivit studiului World Wealth Report, averile super-milionarilor a crescut, în ciuda crizei financiare cu 9,4%. Numărul milionarilor la nivel global a crescut anul trecut la peste 10 milioane, cu 6% mai mult decât în 2006. În acelaşi timp, valoarea totală a averilor se situeauză acum la nivelul de 40.000 de miliarde de dolari. Majoritatea acestora trăiesc în Statele Unite sau în Europa, ponderea economiilor emergente sporeşte însă văzând cu ochii. Potrivit documentului întocmit de Capgemini şi Merril Lynch, pentru a putea fi încadrat la categoria "bogat", trebuie să deţii o avere medie de 4 milioane de dolari, fără a lua în calcul bunurile de consum sau imobilul în care locuieşti. Numărul celor "super-bogaţi", respectiv cei cu averi de peste 30 de milioane de dolari, a crescut cu peste 8,8%.