Revista presei internaţionale, vineri, 10 octombrie

"Cea mai puternică scădere a Wall Street din 1987", titrează Financial Times. Bursa americană a înregistrat cea mai importantă pierdere de la crahul din 1987, pe fondul unui sentiment de panică generat de soarta General Electric, Morgan Stanley dar şi a companiilor de asigurare.

Colapsul pieţei a alimentat speculaţiile potrivit cărora Statele Unite vor prezenta un plan de recapitalizare a băncilor în următoarele zile. Cotaţiile au deschis pe verde dar ultima oră de tranzacţionare a fost una catastrofală. Indicele Standard and Poors 500 a închis cu un minus de 7,6%, la nivelul de 909.92 puncte, în timp ce Dow Jones Industrial Average a consemnat o pierdere 7,3%, la nivelul de 8.579,19 puncte.

Preşedintele George W Bush urmează să prezinte miercuri un plan de redresare a sistemului financiar. Totodată şeful de la Casa Albă va asigura americanii că autorităţile iau toate măsurile necesare pentru a combate actuala criză. Un purtător de cuvânt al executivului a declarat în această săptămână că secretarul pentru trezorerie Hank Paulson ia serios în considerare injectarea de fonduri publice în instituţiile financiare.

Din cotidianul Handelsblatt aflăm despre recentele probleme de pe piaţa financiară din Ungaria. Ungaria pare că este tot mai afectată de criza financiară. Forintul a înregistrat pierderi importante, pe fondul îngrijorărilor legate de riscul la care ar fi expus sistemul bancar autohton. În acelaşi timp, autorităţile s-au văzut nevoite să dezmintă zvonurile potrivit cărora OTP, cea mai mare bancă din sistem, ar urma să fie naţionalizată. Titlurile băncii au pierdut ieri 14% şi moneda naţională s-a depreciat cu 4%. Economiştii consideră că Ungaria este extrem de vulnerabilă la actuala criză financiară la nivel global, din cauza nivelului ridicat de îndatorare şi a dependenţei sistemului bancar de finanţare externă.

"Bonusurile imense sunt greu de controlat", titrează The Guardian. Intervenţia autorităţilor în vederea limitării pachetelor salariale ale executivilor s-ar putea dovedi problematică. În cadrul companiilor publice, salariile şefilor sunt incluse într-un raporta anual care este votat de către adunarea acţionarilor. În cele mai multe cazuri, cel mai bine plătit este directorul executiv, există însă membri ai staffului care pot să câştige mult mai mult.

La Barclays, spre exemplu, CEO-ul John Varley a câştigat 3 milioane de lire în 2007, şeful diviziei din City îl depăşeşte însă cu mult. Bob Diamond a avut un salariu de bază de 250.000 de lire sterline la care s-au mai adăugat bonusuri şi acţiuni în valoare de 21 de milioane de lire sterline. Mai mult, în baza unei alte tranzacţii, luna ianuarie i-a mai adus un cec de 14,8 milioane de lire sterline.

"Perspective sumbre la Morgan Stanley", titrează The Wall Street Journal. Rechinii au început să dea târcoale fostei bănci de investiţii. Acţiunile gigantului american au scăzut joi cu 26%, pe măsură ce temerile investitorilor legate de perspectivele băncii s-au intensificat.

Morgan Stanley are o mare dependenţă de finanţarea externă şi pe deasupra deţine active riscante. De la începutul anului, titlurile au pierdut 77% şi se situează astfel la minimul ultimilor 10 ani. Fondurile de mare risc şi-au retras aproximativ o treime din banii deţinuţi la compania americană. În acelaşi timp, costul protecţiei împotriva incapacităţii de plată a firmei a crescut semnificativ. În acest moment, Morgan Stanley nu mai poate emite obligaţiuni.

Banca speră să mai calmeze temerile prin intermediul investiţiei de 9 miliarde de dolari, pe care Mitsubishi UFJ Financial urmează să o efectueze. Investitorii sunt de asemenea îngrijoraţi de faptul că acordul cu Mitsubishi, stabilit la 25 de dolari pe titlu, reprezintă aproape dublul preţului de pe bursă din aceste zile. Practic, japonezii ar putea cumpăra cu aceeaşi bani o participaţie de 65%, în loc de cei 21 de procente prevăzuţi iniţial. Chiar dacă nu există o clauză de penalizare în cazul în care Mitsubishi ar renunţa, japonezii ar putea, conform legilor în vigoare, plăti foarte dacă nu ar da curs acordului. Practic, în acest moment soarta Morgan Stanley se află în mâinile băncii nipone.

"Raiffeisen intervine cu 500 de milioane de euro: Deripaska rămâne la Strabag", titrează cotidianul austriac Wirtschaftsblatt. Raiffeisen şi şeful de la Strabag Peter Haselsteiner îi dau o mâne de ajutor oligarhului rus Oleg Deripaska. Acţiunile Strabag depuse de acesta la Deutsche Bank vor fi refinanţate. În acelaşi timp, titlurile urmează să fie transferate în următoarele zile la Viena. Astfel, miliardarul moscovit va reuşi să rămână acţionar la Strabag, în ciuda dificultăţilor financiare cu care s-a confruntat în ultimile săptămâni.