Revista presei internaţionale, vineri, 17 octombrie

Fondul Monetar Internaţional este gata să ajute Ucraina să se stabilizeze, scrie pe prima pagină Financial Times. Criza financiară mondială a luat o nouă întărsătură ieri, când Ungaria şi Ucraina au cerut ajutorul instituţiilor internaţionale pentru a nu fi următoarele state, după Islanda, trase în vâltoarea lipsei de lichidităţi. Mişcarea vine după ce datele au arătat o scădere de 2,8 procente a producţiei industriale din Statele Unite în septembrie, cel mai mare declin din 1974.

În acest conext, situaţia din Europa este tot mai nesigură, după ce Budapesta a primit un împrumut de 5 miliarde de euro de la Banca Centrală Europeană, iar Kiev-ul solicită un credit de 14 miliarde de dolari de la Fondul Monetar Internaţional pentru a stabiliza sistemul financiar. Este pentru prima dată de la începutul crizei când agenţiile internaţionale, precum FMI, intervin pentru a scoate din dificultate state europene. Este primul semn clar a problemelor acute pe care le au statele puternic îndatorate din cauza creşterii costurilor de finanţare, notează Financial Times.

Multe state vor întâmpina dificultăţi din cauza repartiţiei capitalului privat al investitorilor străini şi a reducerii liniilor de credit oferite de bănci, spune preşedintele FMI, Dominique Strauss-Kahn. El a precizat că Fondul Monetar este gata să sprijine aceste economii şi se află deja în discuţii cu o parte din ele.

Tot din Financial Times mai aflăm că gigantul rus Gazprom ameninţă că se retrage din înţelegerea cu TNK-BP. Grupul controlat de statul rus spune că s-ar putea retrage din parteneriatul privind cumpărarea unei participaţii dintr-un câmp de explorare de gaze din estul Siberiei, de la TNK-BP, pentru că, spun ei, acel câmp este fără valoare. Ameninţarea reflectă presiunile financiare asupra Gazprom, care este forţat să se concentreze asupra investiţiilor esenţiale şi asupra proiectelor pe termen scurt, notează jurnaliştii britanici.

Gazprom a fost de acord, în iunie, să achiziţioneze 63% din câmpul Kovykta, de la TNK-BP pentru a rezolva o dispută mai veche asupra licenţei pentru acest câmp. Ruşii erau dispuşi să plătească până la 900 de milioane de dolari pentru această participaţie şi deasemenea a fost semnat un memorandum de înţelegere cu British Petroleum

City-ul londonez se pregăteşte pentru reguli dure, scrie astăzi The Guardian. Articolul citează declaraţiile făcute de un reprezentant al Autorităţii de Supraveghere a sistemului financiar, pentru cotidianul britanic. Lord Adair Turner a recunoscut că Financial Services Authority a încercat să reglementeze marile bănci din Regat în trecut, fără prea mult succes, însă a avertizat că se pregăteşte un regim mult mai strict.

Vor fi mai mulţi oamenii care vor pune mai multe întrebări şi vor strânge mai multe informaţii decât în trecut, a spus Turner. El a precizat deasemenea, că Autoritatea se va asigura că mutările vor fi foarte inteligente şi concentrate pe cauzele reale ale riscurilor.

Criza financiară îşi pune amprenta şi asupra rezervelor valutare ale Rusiei titrează The Moscow Times. Conform datelor oficiale, rezervele Rusiei au scăzut cu 32 de miliarde de dolari în două săptămâni. Standard & Poor's a avertizat că o continuare a scăderilor ar putea reprezenta veşti proaste pentru statul rus pentru că pune mare prsiune pe pieţe.

Guvernul a folosit o parte din banii adunaţi de pe urma creşterii preţului la petrol şi la gaze pentru a ajuta sistemul bancar şi a ridica rubla lovită de ieşirea investitorilor străini. Astfel, rezervele Rusiei au atins , la 10 octombrie, un minim al ultimelor şase luni de 530 de miliarde de dolari.