“Pierderile de la Merrill Lynch afectează sectorul financiar”, titrează Financial Times. Merril Lynch a stricat ieri apetitul investitorilor pentru acţiuni financiare, prin raportarea a 9,4 miliarde de dolari în deprecieri, mai mari decât estimaseră analiştii. În mod neobişnuit, compania a aşteptat până după închiderea pieţei pentru a anunţa pierderile de 4,6 miliarde de dolari pentru trimestrul al doilea şi vânzarea de active, cu scopul de a strânge 8 miliarde de dolari pentru îmbunătăţirea bazei de capital. Performanţa negativă face ca pierderile pe ultimile 4 trimestre să se ridice la aproximativ 19 miliarde de dolari şi să transforme banca de investiţii într-una din cele mai mari victime ale crizei financiare.

Rezultatele reprezintă o lovitură pentru directorul executiv şi preşedinte al Merrill, John Thain, care a fost angajat în decembrie pentru a frâna pierderile şi a înăspri condiţiile de risc. Thain a declarat: „Acesta a fost un trimestru dificil şi dezamăgitor pentru noi. El a mai spus, că dincolo de deprecierile înregistrate pe sectorul ipotecar, activitatea de bază rămâne una foarte solidă. Cotaţia Merrill Lynch a pierdut 64% în ultimul an, iar banca s-a văzut nevoită să aducă peste 18 miliarde de dolari de la investitori externi.

 Şeful Deutsche Bank declara ieri pentru Finanicial Times, că în ceea ce priveşte turbulenţele financiare, ne aflăm la „începutul sfîrşitului”. Pe de altă parte, şeful JP Morgan, instituţie care a raportat ieri rezultate peste aşteptări, este mai pesimist şi spune că piaţa financiară se confruntă în continuare cu dificultăţi.

Tot de aici mai aflăm că scăderea preţului la ţiţei ameliorează presiunile inflaţioniste. Preţul barilului de petrol a scăzut ieri sub 130 de dolari, traiectorie care a animat bursa americană. Scăderea drastică de la cotaţia record de săptămâna trecută, de 147,27 de dolari, a mai temperat din presiunile inflaţioniste şi a oferit o gură de aer băncilor centrale, care trebuie să păstreze echilibrul între încetinirea ritmului de creştere conomică şi preţurile mari la bunuri. Scăderea a venit după ce Fondul Monetar Internaţional a avertizat că economiile emergente trebuie să facă din lupta împotriva inflaţiei prioritatea zero. În intraday, petrolul a atins nivelul de 129 de dolari pe baril.

Investitorii Bradford and Bingley aprobă emisiunea de acţiuni, titrează The Guardian. Unul dintre cei patru mari investitori ai băncii ipotecare britanice au intervenit în adunarea extraordinară a acţionarilor de ieri pentru a exprima public sprijinul în favoarea emisiunii. Şeful pentru corporate affairs a insistat însă pe faptul ca prima opţiune de cumpărare să fie acordată acţionarilor.

Din Handelsblatt aflăm că tentativa de preluare a celor de la Schaeffler divizează conducerea Continental. Directorul executiv al concernului din Hanovra a denunţat manieră iresponsabilă prin care Schaeffler doreşte să preia controlul. Pe de altă parte, preşedintele consiliului de administraţie, vom Gruenberg, are, potrivit unor surse citate d e Handelsblatt, o cu totul altă abordare. Acesta şi-ar fi exprimat chiar o oarecare simpatie faţă de intenţia Schaeffler în cadrul şedinţei extraordinare a forului de conducere din această săptămână. El a insistat pe continuare discuţiilor cu ambiţioasa firmă de familie.

"Companiile tehnologice depăşesc turbulenţele", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Rezultatele trimestriale publicate ieri de Microsoft, IBM, Nokia şi Google subliniază tendinţa de creştere sustenabilă a sectorului tehnologic. Într-o perioadă în care multe alte companii se luptă cu preţurile din ce în ce mai mari la materii prime şi cu efectele crizei financiare, cele patru companii beneficiază din plin de cererea solidă din afara Statelor Unite. Ele sunt avantajate în egală măsură de relevenţa tot mai mare a internetului pentru mediul economic şi de folosirea la scară largă a telefoanelor mobile sau a laptopurilor.

 Judecând după ultimele rezultate, sectorul tehnologic este mult mai bine poziţionat în depăşirea dificultăţilor economice la nivel global, spre deosebire de firmele din sectorul financiar, auto sau cel farmaceutic. Au existat însă şi motive de preocupare, în special în ceea ce priveşte datele Microsoft şi Google care s-au situat sub estimările analiştilor.

Tot de aici aflăm care sunt cele 600 de unităţi pe care Starbucks le va închide în Statele. Unite. Vizate sunt coffee-shopuri din 44 de state plus districtul columbia. Gigantul din Seattle va renunţa, printre altele la 88 de unităţi în california, la 59 de unităţi în Florida şi 57 în Texas. Oraşul care va pierde cele mai multe cafenele Starbucks, este Las Vegas, cu 18 unităţi.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm că preţul mediu la factura de gaze în Marea Britanie va urca până la nivelul de 1300 de lire sterline pe an. Asta pentru că British Gas va plăti cu o treime mai mult pentru gaze naturale şi curent. Celelalte mari companii din domeniul energetic, E.on, EDF, Scottish and Southern Energy şi Scottish Power, urmează să anunţe clienţilor majorări similare. Centrica, deţinătorul British Gas, a anunţat că factura la gaze va urca de la aproximativ 600 de lire, cât este acum, la peste 1000 de lire, în cazul în care preţul la petrol se va menţine ridicat.

La secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine putem citi un interviu cu Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean Claude Trichet. Trichet declară că, în opinia sa, nu există un conflict între creştere economică şi stabilitate a preţurilor, îşi reafirmă în acelaşi timp determinare pentru combaterea inflaţiei