Revista presei internaţionale, vineri, 26 septembrie

"Divergenţele întârzie planul de salvare", titrează Financial Times. Întâlnirea de urgenţă de la Casa Albă s-a încheiat fără niciun rezultat din cauza diferenţelor de opinie pe marginea pachetului propus de Trezorerie. O mână de congressmeni republicani continuă să se opună proiectului, în ciuda faptului că Barack Obama şi John McCain, cei doi rivali în cursa pentru fotoliul prezidenţial, s-au întâlnit cu preşedintele Bush pentru a ajunge la o soluţie. Conform unui plan prezentat de către comisia pentru supervizarea sistemului bancar din Senat, administraţia urmează să primească cei 700 de miliarde de dolari în trei tranşe de 250, 100 şi respectiv 350 de miliarde de dolari.

Planul senatorilor aduce de asemenea o serie de modificări proiectului iniţial. Printre acestea se numără prevenirea "compensaţiilor neadecvate la nivel executiv pentru companiile care participă la acest program", dar şi intrarea statului în acţionariatul anumitor firme asistate. În ceea ce priveşte întârzierile, chiar senatorul Obama le-a reproşat republicanilor că au pus piedici de ultim moment. "Vom avea un acord până la urmă" a declarat Obama în urma discuţiilor de la Casa Albă. Republicanul Richard Shelby, cel mai vehement oponent al pachetului de salvare, a spus la rândul său: "Sunt încă foarte multe divergenţe. În opinia mea, planul aşa cum este conceput, este foarte prost."

Tot de aici aflăm că HSBC va concedia 1100 de angajaţi. Cea mai mare bancă din Europa a efectuat 1100 de disponibilizări în divizia de investment banking, pe fondul dificultăţilor generate de criza financiară. Concedierile reprezintă 4% din numărul total de angajaţi la nivel global. Aproximativ 500 dintre cei care şi-au pierdut slujbele desfăşurau activităţi de tip back office permanent sau temporar la sediul din Londra.

"Israelul a cerut Statelor Unite undă verde pentru bombardarea facilităţilor nucleare din Iran" , titrează The Guardian. Potrivit unor surse diplomatice citate de cotidianul britanic, oficialii israelieni erau foarte determinaţi să recurcă la acţiuni militare în primăvara acestui an. Preşedintele american s-a opus însă planurilor şi ar fi indicat că poziţia sa nu se va schimba până la finalul mandatului.

"România, între tradiţionalism şi modernitate", este titlul unei radiografii din Handelsblatt care tratează contrastele din societatea românească. În acelaşi timp, jurnaliştii germani prezintă cele mai relevante date macroeconomice. Economia României traversează o perioadă de boom. PIB-ul pe primul semestru a înregistrat cea mai mare creştere din istorie. Fondul Monetar Internaţional trage deja semnale de alarmă legate de supraîncălzire

"Washington Mutual colapsează şi este preluată de JP Morgan", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Căderea Washington Mutual reprezintă cel mai mare eşec din istoria sistemului bancar american. Autorităţile de reglementare au preluat conducerea băncii şi au intermediat un acord cu JP Morgan, prin care gigantul new-yorkez preia o mare parte din operaţiuni. Colapsul a fost generat de un val masiv de retrageri şi marchează un nou punct critic în turbulenţele care mătura pieţele financiare la nivel global. Se pare că totuşi, modul în care a fost structurată tranzacţia este de natură să evite noi şocuri aplicate sistemului bancar, având în vedere că fondul de asigurare al băncii nu va fi afectat.

JP Morgan s-a angajat să plătească guvernului 1,9 miliarde de dolari pentru operaţiunile bancare ale Washington Mutual şi îşi va asuma portofoliul de credite, care se ridică la 307 miliarde de dolari. Costul integral va fi însă unul mult mai mare, deoarece urmează să fie făcute provizioane de 31 de miliarde de dolari pentru credite neperformante. În acelaşi timp, JP Morgan intenţionează să depună un efort de recapitalizare care se va ridica la 8 miliarde de dolari. Toţi deponenţii Washington Mutual vor avea acces la cash. Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre acţionarii băncii care ar putea să nu se mai aleagă cu nimic. Tranzacţia plasează JP Morgan pe locul 1 la nivel naţional în ceea ce priveşte depozitele. Criza de la Washington Mutual s-a desfăşurat concomitent cu negocierile din congresul american pe marginea pachetului de salvare propus de trezorerie.

"Băncile britanice se califică pentru pachetul de salvare al trezoreriei americane", titrează The Times la secţiunea economică. Primele cinci bănci din Marea Britanie deţin aproximativ 95 de miliarde de lire sterline în active toxice şi ar putea fi eligibile pentru pachetul de salvare. În cazul în care aceste bănci cu activităţi pe piaţa americană ar accesa finanţarea de la guvern, el ar putea beneficia de o bună parte din totalul sumei rezervate. Conform condiţiiloe schiţate ieri seară de către congresmenii americani, creditorii britanici vor fi eligibili pentru acest program. Băncile în cauză sunt HSBC, Barclays, Royal Bank of Scotland, HBOS şi Lloyds.

Din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt aflăm că şeful Wiener Staedtische, Guenter Geyer, este interesat de preluarea anumitor divizii ale AIG din Ungaria şi Turcia. Tot de aici mai aflăm că Fitch a revizuit în scădere perxspectivele Ucrainei, de la stabil la negativ. În acelaşi timp, reprezentanţii Băncii Mondiale au criticat perioada de acordare a unei autorizaţii de construire. În ultimul an, perioada medie pentru obţinerea unui asemenea aviz a crescut de la 421 la 572 de zile.