Revista presei internaţionale, vineri, 29 august

"Pierderile de la Merrill spulberă profituri de decenii", titrează Financial Times. Pierderile înregistrate de către Merrill Lynch în ultimile 18 luni se ridică la aproximativ un sfert din profiturile companiei înregistrate în 36 de ani de istorie ca firmă listată pe bursa de la New York. De la momentul declanşării crizei financiare, Merrill a consemnat pierderi nete de peste 14 miliarde de dolari, pierderi dublate de deprecieri de active care se ridică la aproximativ 52 de miliarde de dolari. În acelaş timp, profiturile ajustate la inflaţie din perioada 1971 şi până în 2006, au fost de 56 de miliarde de dolari. Astfel, potrivit unei analize efectuate de cotidianul britanic şi care este construită pe metodele de calcul folosite de site-ul measuringworth.com, banca de investiţii americană are cel mai mare raport între pierderile înregistrate de pe urma crizei creditelor şi profiturile istorice. Aceasta este urmată la mică distanţă de elveţienii de la UBS, unde volumul pierderilor este similar, deprecierile de active sunt însă mai reduse. Reprezentanţii Merril Lynch au refuzat să facă orice fel de comentariu pe marginea acestei analize. De când a preluat conducerea de la predecesorul său Stan O'Neal, noul CEO al companiei, John Thain, şi-a propus să scape de activele toxice şi să îmbunătăţească baza de capital cu aproximativ 30 de miliarde de dolari. "Nivelul gigantic al deprecierilor de active înregistrat de băncile de investiţii relevă că modelul de business folosit trebuie schimbat." este de părere Robert Gach, analist la Accenture. De altfel, mai mulţi analişti sunt de părere că băncilor individuale de investiţii precum Merrill Lynch, Lehman Brothers, Morgan Stanley sau Goldman Sachs le va fi foarte greu să atingă din nou şi să depăşească nivelul de profitabilitate înregistrat în perioada de boom a sectorului financiar.

Tot de aici mai aflăm că industria bancară germană este la un pas de o schimbare majoră, pe măsură ce achiziţia Dresdner Bank de către Commerzbank pare iminentă. Atât reprezentanţii Allianz, concernul de care aparţine Dresdner cât şi cei ai potenţialului cumpărător au declarat ieri că vor încerca să obţină chiar în acest weekend o aprobare formală din partea boardurilor. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, nu poate fi deocamdată exclusă opţiunea vânzării către China Development Bank. Mai mult decât atât, există posibilitatea ca acordul cu cei de la Commerzbank să pice.

"Scădere drastică a sectorului de retail", titrează The Guardian pe marginea cifrelor puse la dispoziţie de către CBI, Confederaţia Industriaşilor Britanici. Astfel, potrivit asociaţiei, vânzările cu amănuntul au consemnat cel mai important declin din 1983. Studiul relevă că 60% din firmele chestionate au consemnat o scădere a vânzărilor în prima parte a lunii august. Doar 13% dintre companii s-au putut mândri cu un avans. Balanţa de minus 46%, reprezintă cea mai redusă cifră de la debutul studiului în anul 1983.

"Recentele preluări din industria germană stârnesc temeri în rândul conducerii concernelor listate", este unul dintre principalele titluri pe care le regăsim în paginile cotidianului Handelsblatt. Preluarea de facto a Continental de către Schaeffler dar şi situaţia de la Volkswagen şi Porsche, sunt evoluţii de natură să neliniştească managementul companiilor care intră în componenţa indicelui DAX. Sistemul de swap al acţiunilor cu băncile, metoda sofisticată aplicată de cei de la Schaeffler pentru a intra pe nesimţite în acţionariat fără a încălca normele de transparenţă, expune marile companii listate la posibile preluări ostile.

"Jefferson County ar putea intra în faliment", titrează cotidianul The Wall Street Journal. După mai multe luni de negocieri cu creditorii, pe marginea datoriilor legate de lucrările la sistemul de canalizare, falimentul pare inevitabil pentru Jefferson County, Alabama. Cererea oficială în acest sens ar putea fi înaintată chiar în cursul acestei zile. O purtătoare de cuvânt din partea autorităţilor locale a declarat ieri că nu a fost luată încă o decizie în acest sens. Procedura ar fi una foarte rar întâlnită şi ar intra sub incidenţa Capitolului 9 din regulamentul falimentelor, capitol care stabileşte procedura în cazul municipalităţilor. Potrivit avocaţilor de la Mintz Levin, din 1934, anul în care a fost adoptată legislaţia, au fost înregistrate mai puţin de 600 de cereri în acest sens. Datoria provenită din lucrările efectuate la sistemul de canalizare se ridică la 3,2 miliarde de dolari.

Tot de aici mai aflăm că Lehman Brothers ar putea concedia 1500 de angajaţi. Cea de-a patra bancă de investiţii americană, afectată serios de deprecierile de active înregistrate pe portofoliul ipotecar, ar putea, potrivit unor informaţii preluate din New York Times, să concedieze între 1000 şi 1500 de angajaţi. Lehman mai are momentan doar 26,189 de angajaţi, după ce anul acesta a efectuat peste 2000 de disponibilizări

"Toyota îşi reduce producţia la uzina din Anglia", titrează The Times la secţiunea economică. Producătorul auto japonez îşi va diminua volumul de producţie din Marea Britanie pe măsurp ce costurile mari la combustibil dar şi perspectivele economice mai slabe ar putea afecta obiectivul dominaţiei globale pe acest sector. Măsurile urmează să fie implementate la uzina Burnaston din Derbyshire. Burnaston este cea de-a doua fabrică de profil din Marea Britanie, cu un volum total de 277.000 de maşini înregistrat anul trecut. Prima poziţie este ocupată de facilităţile de producţie ale Nissan din Sunderland.

"Din Polonia şi până în Europa, toată lumea are nevoie de lemne", titrează Wirtschaftsblatt. Foşii furnizori de masă lemnoasă devin astăzi mari consumatori. Statele din Europa Centrală şi de Est au nevoie de lemn. Asta spre bucuria investitorilor austrieci. Există însă şi obstacole cum ar fi cele legate de logistica de transport. "În anul 2001, cererea din România se ridica la 465.000 de metri cubi de cherestea, acum este nevoie de 1 milion de metri cubi. Românii importau mult din Rusia, de când s-au introdus însă noile taxe pe export, acest lucru nu mai este posibil", declară pentru cotidianul austriac Bruno Ruhdorfer, şeful unei companii de profil din Kaernten. Investitorii austrieci sunt extrem de interesaţi de acest sector, au însă de întâmpinat anumite probleme. Printre acestea se numără şi costurile mari pentru transportul feroviar, servicii mai scumpe în România decât în Vest.