Revista presei internaţionale,vineri, 4 iulie

„Dobânzile din zona euro ajung la maximul ultimilor 7 ani”, titrează Financial Times. Dobânzile se situează la cel mai ridicat nivel însă comentariile oficialilor BCE au fost de natură să încurajeze pieţele. Potrivit acestora, s-ar putea ca pe termen mediu să nu mai asistăm la alte majorări ale dobânzii de intervenţie. Unul dintre efectele acestor comentarii s-a tradus printr-o întărire a dolarului faţă de euro şi pe cale de consecinţă a mai temperat ascensiunea fulminantă a preţului la petrol. Un alt efect a fost optimismul moderat care a caracterizat ieri bursele, încurajate şi de datele din America care s-au situat uşor peste aşteptări. Decizia băncii centrale europene s-a bucurat de sprijinul necondiţionat al Germaniei aşa cum a declarat de altfel şi ministrul de finanţe german Peer Steinbrueck pentru Financial Times. „Sunt convins că într-un an sau un an şi jumătate vom reuşi să depăşim turbulenţele financiare. Cred însă că inflaţia la nivel global ne va afecta pentru mult timp de acum încolo”, a spus Steinbrueck.

Datele publicate în această săptămână relevă că inflaţia a atins cel mai ridicat nivel anualizat de la introducerea monedei unice în 1999. Principalul motiv a fost preţul din ce în cemai ridicat al petrolului. În acest sens, preşedintele Trichet a lansat ieri un apel la ţările industrializate pentru facilitarea explorării de noi câmpuri petroliere. În acelaşi timp, Trichet a ţinut să respingă cu tărie teoria potrivit căreia zona euro s-ar putea confrunta cu fenomenul stagflaţiei.

Potrivit unui raport confidenţial întocmit de Banca Mondială şi care a intrat în posesia cotidianului The Guardian, combustibilii ecologici au generat creşteri ale preţurilor la alimente cu până la 75%. Cifrele contrazic astfel poziţia executivului american, potrivit căreie conbustibilul agricol ar contribui cu mai puţin de 3% la creşterile de preţuri. Noile date ar putea de asemenea să pună o presiune suplimentară aspupra Statelor Unite şi a Uniunii Europene care încurajează puternic folosirea de combustibili alternativi, pentru a combate efectele de seră şi a reduce dependenţa de petrolul de import. Surse din cadrul Băncii Mondiale sunt de părere că raportul finalizat în luna aprilie nu a fost publicat pentru a nu-l plasa pe preşedintele american într-o poziţie nefavorabilă şi a nu crea conflicte între Casa Albă şi Banca Mondială. Documentul are la bază analize de detaliu şi a fost întocmit de către economişti cu recunoaştere internaţională.

De la secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung aflăm despre soluţia de compromis dintre guvernul landului Renania de Nord Vestfalia şi Nokia în cazul Bochum. Concernul finlandez va plăti 20 de milioane de euro şi pe deasupra va oferi şi sumele obţinute din vânzarea terenului pe care este amplasată fabrica.


Activele Bear Sterns acceptate de către FED încep să-şi piardă din valoare, titrează The Wall Street Journal. Activele pe care Rezerva Federală Americană s-a angajat să le preia de la Bear Sterns, pentru a putea facilita tranzacţia cu JP Morgan, s-au ieftinit cu apriximativ 1 miliard de dolari, de la încehierea acordului şi până acum. Declinul înregistrat, de la 30 de miliarde la mijlocul lui martie şi până la 28,9 miliarde, la cât sunt evaluate acum, nu reprezintă deocamdată o pierdere pentru contribuabil. Acordul dintre banca centrală şi banca comercială prevede că JP Morgan va fi prima afectată financiar, în momentul vânzării activelor.

Mai mult decât atât, aceste active urmează să fie vândute în următorii 10 ani, pentru a minimiza pierderile şi a evita dezechilibre în piaţă. La sfârşitul lunii trecute, Rezerva Federală a contribuit cu 28,8 miliarde de dolari la o companie nou înfiinţată, Maiden Lane LLC care va finanţa activele şi va atrage la rândul ei finanţare. Cotribuţia JP Morgan a fost de 11,5 miliarde de dolari, de natură să acopere eventuale prime pierderi din deprecierea activelor. Maiden Lane este o stradă adiacentă străzii unde se află sediul Rezervei Federale new yorkeze.

Tot de aici mai aflăm că Ford va disponibiliza alţi 300 de angajaţi la fabrica din Louisville Kentucky. Măsura de restructurare suplimentară este generată de diminuarea severă a cererii pentru maşini de gabarit mare. La fabrica din Louisville de fabrică modelul pick-up din seria F super duty.


De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm că din ce în ce mai multe familii din Marea Britanie apelează la credite personale sau la cărţi de credit pentru a putea face faţă plăţilor cu ipoteca sau chiriilor. Potrivit site-ului moneysupermarket.com, numărul celor care vor fi puşi în situaţia de contracta credite scumpe pe termen scurt pentru a putea finanţa credite pe termen lung va creşte spectaculos în perioada imediat următoare.

Tot de aici mai aflăm că marii acţionari de la Bradford and Bingley au fost nevoiţi să intervină cu lichidităţi după ce fondul american TPG a anunţat că îşi retrage oferta de cumpărare a 23 de procente din acţiunile băncii. Pentru această participaţie, Texas Pacific Group urma să plătească 179 de milioane de lire. Decizia TPG a fost luată în urma informaţiilor potrivit cărora Moodys urmează să reducă ratingul Bradford and Bingley în perioada imediat următoare.

Cotidianul austriac Wirtschaftsblatt citează un studiu potrivit căruia UBS ar putea înregistra o pierdere de 4,5 miliarde de franci elveţieni şi deprecieri de active în valoare de 7 miliarde, pentru cel de-al doilea trimestru. Până în momentul de faţă, cea mai mare bancă elveţiană a suferit deprecieri de active de 38 de miliarde de dolari, în urma crizei financiare. Totalul expunerilor riscante se ridică în acest moment la peste 80 de miliarde de dolari.