Primăriile de la sectoarele 3 şi 5 au încredinţat 30% din contracte la câte o firmă, scrie Ziarul Financiar. 28% din contractele încheiate de Primăria sectorului 3 din 2007 până acum au mers la firma Delta ACM '93, iar 32% din contractele încheiate de Primăria sectorului 5 au fost încredinţate firmei Dioma International Contractele semnate reprezintă o mare parte din business pentru fiecare din cele două companii. Primăria sectorului 3 şi Primăria sectorului 5 din Capitală au acordat contracte în valoare de 28% din totalul cheltuielilor pe ultimii trei ani, respectiv 32% din cheltuieli, fiecare către o singură firmă, pentru reparaţii de străzi, trotuare sau parcări.
De ce ne fură afacerile Bulgaria, Ungaria şi Moldova, se intreaba Evenimentul Zilei. Impozite mai mici, o birocraţie redusă, forţă de muncă mai ieftină sau pur şi simplu stabilitate. Acestea sunt capitolele la care România este depunctată de investitori în favoarea vecinilor. Îşi închid sediile din România fie efectiv, fie doar pe hârtie şi se mută prin vecini, în căutarea unor condiţii mai bune. Relocarea firmelor noastre mici şi mijlocii în ţări precum Bulgaria, Ungaria, Croaţia sau chiar Republica Moldova devine un fenomen de masă, spun reprezentanţii patronatelor, pentru EVZ.
Autostrada spre Ploieşti se amână încă doi ani, noteaza Romania Libera. Deşi premierul Boc a anunţat, în februarie, că din iulie 2010 se va putea circula pe autostradă, între Bucureşti şi Ploieşti, constructorii afirmă că lucrările vor dura mai mult. Pe aproape 50 de kilometri, din cei 62 km cât prevede proiectul pentru Autostrada Bucureşti-Ploieşti (A3), lucrările de construcţie sunt în diverse stadii de execuţie. Lipsa de bani îi împiedică însă pe constructori să termine mai repede lucrările. Lucrările avansează la autostradă, se lucrează şi noaptea, însă nu sunt suficienţi bani pentru a accelera lucrările şi a turna asfaltul, se plâng constructorii. O echipă a ziarului România Liberă s-a deplasat la faţa locului pentru a observa stadiul lucrărilor.
România, sub teroarea fiscală, precizeaza Curierul National. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au făcut o serie de propuneri delegaţiei FMI conduse de Thomas Story privind îmbunătăţirea colectării fiscale din ţara noastră şi a relaţiilor Ministerului Finanţelor Publice cu contribuabilii, în cadrul întâlnirii de luni de la sediul FMI. Printre principalele propuneri făcute de reprezentanţii CNIPMMR privind relaţia contribuabil - administraţie fiscală, este generalizarea sistemului de transmitere a declaraţiilor fiscale on-line pentru evitarea contactului direct cu personalul bugetar, pentru că generează corupţie şi birocraţie, şi fixarea unui termen de implementare obligatoriu pentru toate firmele (un an).
Pensiile, bune de taxat în locul veniturilor la negru, scrie Capital.ro. În timp ce Uniunea Europeană dezbate reformarea din temelii a sistemelor de pensii, România se cramponează de soluţii cu bătaie scurtă, cum ar fi impozitarea tuturor pensiilor. Raportul dintre numărul de pensionari şi cel de contributori şi îmbătrânirea populaţiei sunt cauzele principale care pun în pericol sistemele publice de pensii din Uniunea Europeană. Numai că, spre deosebire de UE care caută soluţii pe termen lung, Guvernul de la Bucureşti lansează teme pe cât de nepopulare, pe atât de lipsite de eficienţă, cum ar fi impozitarea pensiilor. Într-adevăr, parte din cauzele care au dus spre faliment sistemele europene sunt valabile şi în cazul României, însă multe derapaje au fost provocate de deciziile politice autohtone. De altfel, în rapoartele Băncii Mondiale despre sistemul de pensii din România, criticile au fost constante în ultimii ani.
De ce ne fură afacerile Bulgaria, Ungaria şi Moldova, se intreaba Evenimentul Zilei. Impozite mai mici, o birocraţie redusă, forţă de muncă mai ieftină sau pur şi simplu stabilitate. Acestea sunt capitolele la care România este depunctată de investitori în favoarea vecinilor. Îşi închid sediile din România fie efectiv, fie doar pe hârtie şi se mută prin vecini, în căutarea unor condiţii mai bune. Relocarea firmelor noastre mici şi mijlocii în ţări precum Bulgaria, Ungaria, Croaţia sau chiar Republica Moldova devine un fenomen de masă, spun reprezentanţii patronatelor, pentru EVZ.
Autostrada spre Ploieşti se amână încă doi ani, noteaza Romania Libera. Deşi premierul Boc a anunţat, în februarie, că din iulie 2010 se va putea circula pe autostradă, între Bucureşti şi Ploieşti, constructorii afirmă că lucrările vor dura mai mult. Pe aproape 50 de kilometri, din cei 62 km cât prevede proiectul pentru Autostrada Bucureşti-Ploieşti (A3), lucrările de construcţie sunt în diverse stadii de execuţie. Lipsa de bani îi împiedică însă pe constructori să termine mai repede lucrările. Lucrările avansează la autostradă, se lucrează şi noaptea, însă nu sunt suficienţi bani pentru a accelera lucrările şi a turna asfaltul, se plâng constructorii. O echipă a ziarului România Liberă s-a deplasat la faţa locului pentru a observa stadiul lucrărilor.
România, sub teroarea fiscală, precizeaza Curierul National. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) au făcut o serie de propuneri delegaţiei FMI conduse de Thomas Story privind îmbunătăţirea colectării fiscale din ţara noastră şi a relaţiilor Ministerului Finanţelor Publice cu contribuabilii, în cadrul întâlnirii de luni de la sediul FMI. Printre principalele propuneri făcute de reprezentanţii CNIPMMR privind relaţia contribuabil - administraţie fiscală, este generalizarea sistemului de transmitere a declaraţiilor fiscale on-line pentru evitarea contactului direct cu personalul bugetar, pentru că generează corupţie şi birocraţie, şi fixarea unui termen de implementare obligatoriu pentru toate firmele (un an).
Pensiile, bune de taxat în locul veniturilor la negru, scrie Capital.ro. În timp ce Uniunea Europeană dezbate reformarea din temelii a sistemelor de pensii, România se cramponează de soluţii cu bătaie scurtă, cum ar fi impozitarea tuturor pensiilor. Raportul dintre numărul de pensionari şi cel de contributori şi îmbătrânirea populaţiei sunt cauzele principale care pun în pericol sistemele publice de pensii din Uniunea Europeană. Numai că, spre deosebire de UE care caută soluţii pe termen lung, Guvernul de la Bucureşti lansează teme pe cât de nepopulare, pe atât de lipsite de eficienţă, cum ar fi impozitarea pensiilor. Într-adevăr, parte din cauzele care au dus spre faliment sistemele europene sunt valabile şi în cazul României, însă multe derapaje au fost provocate de deciziile politice autohtone. De altfel, în rapoartele Băncii Mondiale despre sistemul de pensii din România, criticile au fost constante în ultimii ani.
