Revista presei interne 23.08.2010 - Câţi ani trebuie să muncească un român, un bulgar şi un ungur pentru o casă

Evenimentul Zilei: Potrivit unui regulament al BNR, creditorii sunt îndreptăţiţi să vă evalueze imobilul cel puţin o dată la trei ani, iar atunci, dacă parametrii pieţei s-au schimbat, vă pot cere garanţii suplimentare.

Băncile reevaluează locuinţele cu care au fost garantate împrumuturile, astfel că unii clienţi ar putea fi nevoiţi să mai gajeze bunuri în beneficiul băncii, potrivit revistei "Capital". Teodor F., 30 de ani, îşi va restructura creditul ipotecar contractat pentru cumpărarea unei locuinţe de la Millennium Bank. În cazul lui, creditorul a reevaluat imobilul ipotecat, iar valoarea acestuia a fost coborâtă cu mai mult de 15.000 de euro sub soldul împrumutului.

Gândul: Românii au nevoie de 222 de luni (18,5 ani) pentru a cumpăra un apartament de 60 mp, presupunând că şi-ar putea pune deoparte tot salariul mediu lunar. Pe de altă parte, pentru a achiziţiona acelaşi apartament, bulgarii ar avea nevoie, în medie, de 285 de luni (23,7 ani), iar ungurii, de aproape două ori mai puţin.

Analiştii imobiliari sunt de părere că tot mai puţini români vor putea economisi pentru a-şi cumpăra o locuinţă, iar băncile vor da tot mai greu credite pentru cumpărarea de apartamente. Majorarea TVA, înce-pând din luna iulie, va avea ca efect o reducere a puterii de cumpărare, iar ca urmare preţurile cerute pentru apartamente vor continua să se reducă pe termen mediu şi lung, spun analiştii. "Cele mai mari scăderi se vor înregistra la preţurile apartamentelor vechi. Este greu de dat o cifră, dar reducerile de preţ nu vor fi de doar 2-3%, ci probabil vor fi de 5-10-15%.

O persoană care are exclusiv venituri din activităţi independente (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) trebuie să cotizeze şi, implicit, să muncească de trei ori mai mult decât o persoană salariată, ca să poată ieşi la pensie, scrie Capital.

Stagiul minim de cotizare pentru pensionare anticipată va fi de 15 ani, începând din 2015, iar cel complet, de 30 de ani pentru femei şi de 35 de ani pentru bărbaţi. În aceste condiţii, conform logicii Ministerului Muncii, persoanele care vor contribui, potrivit actualelor norme de aplicare a OUG nr. 58 din 2010, la sistemul public de pensii ar trebui să muncească 45 de ani, pentru stagiul minim de cotizare, şi cel puţin 90 de ani, pentru un stagiu complet, pentru a primi pensie. Cum s-a ajuns la această situaţie nu numai discriminatorie, ci de-a dreptul aberantă? Conform normelor, stagiul de cotizare în sistemul public de pensii pentru persoanele cu venituri profesionale se stabileşte prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuţie individuală (10,5%) şi cota de contribuţie de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiţii normale, adică 31,8%. Practic, stagiul va fi determinat ca raport între 10,5% şi 31,8%, reprezentând aproximativ 1/3 din perioada de cotizare.

Ministerul Finanţelor lansează un program pe termen mediu care ar permite statului să se împrumute rapid de pe pieţele externe în situaţia unei crize politice, titrează Adevărul. Din toamnă, Ministerul de Finanţe vrea să-şi asigure cash-ul de la investitori străini şi să rărească împrumuturile de pe piaţa internă. Pentru ce se pregăteşte? Finanţele vor lansa, în septembrie, programul-cadru de finanţare pe termen mediu (Medium Term Notes), în valoare de şapte miliarde de euro, prin care va putea să tragă bani de pe pieţele externe atunci când va avea nevoie şi, de preferat, la dobânzi cât mai avantajoase. Dacă luăm în considerare că numai anul trecut avea de finanţat o datorie scadentă de două miliarde de euro într-o singură lună, nevoia devine evidentă.

Bursa: O societate privată riscă desfiinţarea printr-o hotărâre de Guvern din cauza neatenţiei funcţionarilor Ministerului Agriculturii. Să faci afaceri în ţara noastră este, uneori, deosebit de periculos: rişti să scapi de criză şi să te închidă un minister, titrează Bursa. Situaţia este pe punctul să se întâmple la Ministerul Agriculturii. Victima: o firmă privată din agricultură. Cum s-a ajuns aici? Ministerul Agriculturii vrea să reorganizeze institutul de cercetare din horticultură "Horting" printr-un proiect de hotărâre de guvern. O iniţiativă lăudabilă! Numai că, dintr-o scăpare a func­ţionărimii, proiectul de hotărâre de guvern reuşeşte "performanţa" ca, pe lângă reorganizarea institutului, să anuleze actul de înfiinţare a unei societăţi private: Berser S.A. Berser S.A. a fost înfiinţată în 1998, odată cu Horting, printr-o hotărâre de guvern care spărgea defunc­ta Regie Autonomă "Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Valorificarea Produselor Horticole" în două: institutul Horting, responsabil de cercetare, şi Berser S.A, care prelua partea de producţie.