Revista presei intrenaţionale, miercuri, 24 septembrie

"Buffett intră în acţionariatul Goldman Sachs", titrează Financial Times. Goldman Sachs urmează să obţină 5,7 miliarde de dolari de la Warren Buffett dar şi de la alţi investitori, în efortul de consolidare a bazei financiare. Mutarea marchează primul pas în tranziţia de la bancă de investiţii la holding bancar reglementat de către Rezerva Federală. Reprezentanţii Goldman au declarat marţi seara că au ajuns la un acord cu Berkshire Hathaway, pentru vânzarea unui pachet preferenţial de acţiuni, contra sumei de 5 miliarde de dolari.

Oracolul din Omaha îşi rezervă de asemenea dreptul de a cumpăra un pachet de acţiuni suplimentar, tot în valoare de 5 miliarde de dolari. În acelaşi timp, Goldman Sachs intenţionează să mai vândă participaţii de 2,5 miliarde de dolari, prin intermediul unei oferte publice. Acordul reprezintă o schimbare de strategie pentru Buffett, care până de curând a evitat să investească în firme de pe Wall Street.

Ultimul demers de acest gen a fost întreprins în urmă cu aproape 2 decenii, atunci când a ajutat la salvarea Salomon Brothers. Tranzacţia anunţată ieri pare să fie una foarte avantajoasă pentru cel mai influent investitor din lume. Pachetul preferenţial de acţiuni îi va aduce anual dividende de 10%. Chiar dacă Goldman Sachs are posibilitatea să răscumpere oricând participaţiile, va fi nevoită să plătească 10% în plus. În ceea ce priveşte opţiunile de care dispune Buffett, acestea pot fi exercitate pe o perioadă de 5 ani, la preţul de 115 dolari pe titlu, sub nivelul de 125 de dolari pe acţiune, cât a fost preţul de închidere de ieri. În urma anunţului, acţiunile Goldman au câştigat teren, ceea ce subliniază respectul actorilor din piaţă pentru miliardarul american. Analiştii consideră că parteneriatul cu Buffet reprezintă un sprijin important într-o perioadă în care "cash is king".

Şeful Goldman Sachs, Lloyd C.Blankfein a declarat: "Suntem foarte mulţumiţi de acest acord, având în vedere relaţia noastră veche cu cel mai admirat şi de succes investitor al lumii. Această investiţie este de natură să consolideze capitalizarea şi baza noastră de lichidităţi". La rândul său, Buffett a spus:" Goldman Sachs este o instituţie de excepţie. Deţine o franciză de excepţie şi o tradiţie veche de super-performanţă".

"Operatorii de telefonie mobilă, în conflict cu Bruxelles-ul", este un alt titlu din Finanical Times. Marile companii de telefonie mobilă au intrat în conflict autorităţile europene, în urma expunerii planurilor de reducere a tarifelor la serviciile de internet pe telefoane mobile. În acelaşi timp, Comisia Europeană intenţionează să determine operatorii să reducă tarifele la mesaje text transmise de către clienţi în roamning, în interiorul Uniunii Europene. "Clienţii trebuie în sfârşit să beneficieze de avantajele pieţei unice în sectorul telecom. Costurile de roamning trebuie să se justifice...în caz contrar, vor dispărea." a declarat ieri, comisarul european pentru telecomunicaţii Viviane Reading. Marii operatori de telefonie mobilă, în frunte cu France Telecom au protestat vehement faţă de intenţiile Bruxelles-ului.

"Pieţele emergente susţin vânzările de autocamioane", titrează Handelsblatt. Chiar dacă volumul de vânzări în Statele Unite şi Europa înregistrează un recul semnificativ, producătorii de autocamioane nu au prea multe motive de pesimism. Asta pentru că în pieţe precum Brazilia, Rusia, India sau China cererea este în continuă creştere. În momentul de faţă, una din două maşini de tonaj greu este destinată acestor pieţe.

"Planul de salvare dă naştere nevoii de reglementare suplimentară", titrează cotidianul The Wall Street Journal. În cadrul audierilor care au avut ieri loc în senatul american, Preşedintele Comisiei pentru Valori Mobiliare, Christopher Cox, a vorbit despre "un vid imens din punct de vedere al reglementărilor, care trebuie acoperit de urgenţă". El a făcut astfel apel la oficialii din Washington pentru o supervizare mai strictă a instrumentelor financiare exotice care până mai ieri erau nereglementate. În acelaşi timp, democraţii din Congres vor să determine guvernul să impună restricţii la pachetele salariale ale executivilor din sistemul financiar. Ei intenţionează de asemenea să permită autorităţilor de resort să intre în acţionariatul anumitor companii, în cadrul efortului de sprijin al pieţei financiare.

Candidatul republican la preşedinţie, John McCain, s-a declarat ieri în favoarea limitării remuneraţiei şefilor de pe Wall Street. Audierile de ieri au fost destul de tensionate. Secretarul pentru trezorerie, Henry Paulson a declarat: "Nu am fost niciodată un susţinător al intervenţionismului. Cred însă că ne confruntăm cu o situaţie fără precedent şi avem nevoie de măsuri fără precedent. Nu există altă cale de a stabiliza pieţele. Avem nevoie de intervenţie guvernamentală. Parlamentarii nu i-au primit cu braţele deschise pe oficialii care au venit să ceară bani, respectiv Ben Bernanke şi Henry Paulson. Se pare că majoritatea aleşilor vor sprijini totuşi iniţiativele propuse. Mai mult, atât republicanii cât şi democraţii par să fi făcut progrese, în special în ceea ce priveşte pachetele salariale ale executivilor. Acestea sunt văzute ca fiind generatoare de risc, având în vedere că sunt corelate cu performanţele companiei.

Tot de aici mai aflăm că interdicţiile aplicate vânzătorilor short afectează şi fondurile mutuale. Aceste instituţii care se auto-descriu ca fiind "neutre faţă de piaţă", practică adesea short sellingul, ceea ce practic înseamnă că împrumută acţiuni pentru a le răscumpără ulterior la un preţ mai mic. În ultimii ani, aceste companii au început să imite strategiile fondurilor speculative, în speranţa de a îmbunătăţi performanţa. Potrivit unui studiu Morningstar, în momentul de faţă există 64 de fonduri mutuale care aplică tehnici tip "long-short" şi 41 de fonduri ultra-conservatoare care indică o performanţă bună atunci când acţiunile scad.

Tot despre strategii de vânzare short putem citi şi în secţiunea economică a cotidianului The Times. În ciuda interdicţiei impuse de arbitrul pieţei din Marea Britanie, anumite fonduri speculative îşi păstrează pariurile pe scăderea titlurilor bancare pe bursa londoneză. Printre aceştia se numără chiar Paulson and Co, cea mai de succes firmă de profil din ultima perioadă. Şeful fondului, John Paulson a câştigat anul trecut nu mai puţin de 3 miliarde de dolari prin anticiparea crizei subprime şi poziţiile short deţinute pa anumiţi emitenţi financiari. Valoarea activelor administrate au crescut de la 12,5 miliarde de dolari în 2007 la 28 de miliarde de dolari în ianuarie 2008. Paulson and Co, alături de un alt fond speculativ au pariat masiv pe deprecierea titlurilor Barclays în Anglia. Compania şi-a publicat ieri poziţiile deţinute pe acţiunile băncii, în valoare de 374 de milioane de lire sterline, respectiv 1,18% din capitalizare.

Tot de aici mai aflăm şi despre minimul record atins ieri de acţiunile Bradford and Bingley în urma revizuirii în scădere a ratingului de către Fitch sau despre confirmarea iminentă a preluării British Energy de către EDF. Acordul în valoare de 12, 4 miliarde de lire sterline urmează să fie anunţat în cursul zilei de astăzi.