În octombrie, intrările au însumat 383 milioane euro, reprezentând "modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele", se arată în comunicat.
Totodată, ieşirile din luna octombrie au fost de 1,811 miliarde euro, reprezentând "modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele".
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 4,092 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 octombrie 2011 au fost de 36,290 miliarde euro, faţă de 37,642 miliarde euro la 30 septembrie 2011.
Plăţile scadente în luna noiembrie 2011 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează 292 milioane euro.
Potrivit BNR, creşterea în luna septembrie a rezervelor valutare cu circa 1,1 miliarde euro şi scăderea acestora în luna octombrie cu 1,4 miliarde euro exprimă variaţiile ratelor de schimb ale dolarului american, lirei sterline şi yen-ului japonez faţă de euro şi fluctuaţiile fluxurilor de capital cu impact asupra rezervelor minime obligatorii în valută ale instituţiilor de credit.
Vasilescu: Ieşirile de capital din România, cauza scăderii rezervei. Nu comentez intervenţiile BNR
Rezervele valutare au scăzut în octombrie, în principal, din cauza ieşirilor de capital din România, care au afectat rezervele minime obligatorii în valută constituite de bănci, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, evitând să comenteze dacă banca centrală a şi vândut valută.
"În comunicatul de azi privind rezervele internaţionale ale Romaniei vedem o scădere a valorii toale cu 1,352 miliarde euro, practic, de la 37,642 miliarde euro la 36,290 miliarde euro. Această scădere intervine după ce cu o lună în urmă, septembrie faţă de august, înregistrasem o creştere cu 876 milioane euro. De unde vine această variaţie? Este un caz semnificativ de ceea ce înseamnă efectele crizei globale, sau şocurile crizei globale, asupra indicatorilor economici din România. În primul rând, criza a produs fluctuaţii semnificative în împrejurările din lunile din urmă privind cel puţin trei valori: ratele de schimb euro/dolar, euro/yen, euro/franc elveţian şi euro/lira serlină. În al doilea rând, fluxurile de capital, în general în regiune şi în special în România, cu ieşiri şi intrări, fluctuaţii mari de la o lună la alta. Şi, în al treilea rând, desele modificări ale valorii aurului", a început Vasilescu explicaţiile privind evoluţia rezervelor internaţionale din luna octombrie.
