Riscul de a muri în accidente rutiere în România este de 40 de ori mai mare decât în UE

"În România, numărul de accidente pe autoturisme este de trei ori mai mare decât în UE. În timp ce, în UE doar unul din 40 de accidente se soldează cu decese, în România raportul este e unu la trei. Combinat, practic şansele de a muri pe drumurile naţionale sunt e 40 de ori mai mari în România decât în restul UE”, precizează raportul SAR.

În primul rând, de blamat pentru acest bilanţ este geometria defectuasă a sectoarelor de drum, întârzierea cronică a lucrărilor de întreţinere şi coliziunea cu traficul local din satele şi oraşele lipsite de centuri ocolitoare, se mai arată în raport.

„Linia principală pe care o urmează raportul nostru este că problema finanţării infrastructurii de transport este în mare parte rezolvată, însă au apărut alte probleme, pe care politicienii le ignoră, dar care sunt semnalate de tehnicieni”, a declarat, joi, directorul de cercetare al Societăţii Academice Române (SAR), Sorin Ioniţă, cu ocazia publicării raportului.

Astfel, reprezentanţii SAR consideră că autorităţile trebuie să se concentreze pe problemele care întârzie implementarea marilor proiecte, cum ar fi exproprierile şi obţinerea avizelor de mediu. De asemenea, o atenţie specială trebuie acordată managementului proiectelor şi resurselor umane.

”Avem o criză majoră de ingineri în România. Statisticile arată că, în fiecare an, avem mai puţin de 100 de absolvenţi cu această specializare. Astfel că problema nu este numai a sectorului public, ci şi a firmelor private din domeniu”, a spus Ioniţă.

Prezent la lansarea raportului, secretatul de stat din Ministerul Transporturilor (MT), Septimiu Buzaşu, a recunoscut că resursa umană este o mare problemă a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). „Astfel că încercăm să externalizăm managementul celor mai importante proiecte”, a spusoficialul MT.

În ceea ce priveşte reorganizarea CNADNR, Buzaşu a spus că se urmăreşte, prin acest proces, înfiinţarea a două firme, una doar pentru administrarea drumurilor naţionale şi asigurarea mentenanţei, iar cealaltă să funcţioneze special pentru dezvoltarea reţelei, adică pentru promovarea şi implementarea marilor proiecte de autostrăzi şi drumuri expres.

O altă problemă identificată în raportul SAR este transferul traficului feroviar către cel rutier. „Dacă se menţine acest trend, până în 2020 transportul pe căile ferate va dispărea în totalitate din România”, a arătat Sorin Ioniţă.

În replică, secretarul de stat a arătat că transportul pe căi ferate în România are o cotă de piaţă mai mare decât în alte ţări europene, respectiv de 20-30%. „Pentru menţinerea acestui procent, trebuie să oferim pe căile ferate servicii comparabile cu cele de pe transportul rutier şi aerian. În prezent, nu există o competiţie corectă între căile de transport feroviar şi rutier, întrucât pe căile rutiere taxele sunt mai mici şi se poate face evaziune fiscală”,consieră Buzaşu.

Oficialul a mai spus că autorităţile au început deja să ia măsuri pentru eliminarea acestor discrepanţe, printr-o Hotărâre de Guvern care introduce anumite restricţii de circulaţie pe şosele. Buzaşu a recunoscut că aceste măsuri nu se află însă pe lista de priorităţi ale autorităţilor. „În prezent ne grăbim să realizăm reţelele de autostrăzi şi drumuri expres, pentru care trebuie să găsim şi alte surse de finanţare decît bugetul de stat. Una dintre sursele alternative este concesiunea”, a mai spus Buzaşu.

Acesta a arătat că, pentru cele cinci drumuri expres pe care ministerul le-a inclus în strategia sa, s-a semnat deja contractul e consultanţă pentru realizarea proiectului, iar lucrările propriu-zise vor începe anul viitor. Buzaşu a precizat că există 14 proiecte pe lista propusă pentru concesionări, adică tronsoanele de autostradă care urmează să fie realizate, podul Galaţi-Brăila şi cele cinci drumuri expres.