În urmă cu doar câteva luni, premierul britanic Gordon Brown insista ca Fondul Monetar Internaţional să se transforme într-un simplu organism economic de supraveghere, cu o capacitate redusă de împrumut. Era firesc. Într-o lume în care creditele private curgeau din belşug, rolul FMI părea depăşit. Dar asta se întâmpla acum câteva luni.
În criza actuală, Fondul monetar international a împrumutat deja şapte ţări cu un total de 46 de miliarde de dolari. Asta înseamnă că fondul mai are 150 de miliarde de dolari de dat anul acesta, o cifră care va scădea mult dacă Turcia va primi suma de 20-25 de miliarde de dolari pe care a solicitat-o de curând.
Aşa că FMI îşi vede deodată depăşită capacitata sa împrumut şi spune că mai are nevoie de alte 250 de miliarde de dolari pentru a face faţă valului de cereri. Un studiu al instituţiei arată că sunt 16 state care sunt vulnerabile, printre care ţări din Europa centrală şi de est, dar si Africa de sud si Pakistanul. Unele dintre aceste state au nevoie de finanţare substanţială, care depăşeşte 5% din produsul lor intern brut.
În plus, dacă s-ar agrava criza, atunci FMI anticipează că numărul ţărilor care ar avea nevoie de ajutor financiar s-ar putea dubla. Criza ar putea lovi chiar şi state slab dezvoltate, mai ales din Africa sub-sahariană, care au devenit şi ele conectate la economia globală.
În urmă cu doar câteva luni, statele G8 nici nu se gândeau că ar fi nevoie de un FMI mai mare şi mai puternic. Acum, ele au votat ca Fondului să îi fie dublată capacitatea de împrumut. Pentru ca asta să devină realitate, este nevoie însă şi de acceptul statelor dezvoltate şi încurs de dezvoltare G20, care se vor reuni la Londra luna viitoare. Tot atunci se va decide dacă împrumuturile acordate de FMI vor fi mai flexibile. Statele ar urma să beneficieze de împrumturi pe o durată mai lungă de timp şi vor avea libertatea să acceseze linia de credit exact în momentul în care vor avea nevoie.
