Cele 11 ţări - Australia, Bulgaria, Ghana, Iordania, Kazahstan, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Ucraina şi Ungaria - au semnat o declaraţie de principiu în care Parteneriatul este descris ca o formă de "cooperare a statelor care aderă la un obiectiv comun: necesitatea extinderii în lume, într-un mod sigur, a energiei nucleare în scopuri paşnice".
Acest "parteneriat" a fost lansat de Statele Unite în februarie 2006. În afară de Statele Unite, la reuniunea de inaugurare a GNEP, care a avut loc în mai, la Washington, au mai participat China, Franţa, Japonia şi Rusia.
Statele Unite doresc să promoveze energia nucleară în scopuri paşnice angajându-se în acelaşi timp în combaterea proliferării armelor nucleare şi vizează prin această strategie în special cazul Iranului, ţară care dezvoltă în prezent tehnologii-cheie, precum îmbogăţirea uraniului, ce pot servi atât la producerea energiei civile, cât şi a armelor nucleare.
Ideea Parteneriatului pentru Energie Nucleară Globală este de a înzestra ţările participante cu substanţele necesare producerii energiei nucleare, inclusiv cu uraniu.
GNEP prevede, de asemenea, ca aceste ţări să fie ajutate să-şi instaleze reactoare nucleare care nu prezintă pericolul proliferării şi care vor trebui supuse controalelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) al cărei sediu este la Viena.
Secretarul american pentru energie, Samuel Bodman, a atras însă atenţia că GNEP nu are în prezent proiecte concrete. "Misiunea noastră astăzi este de a adera la principiile GNEP şi de a începe discuţii cu ţări care au opinii similare şi care doresc să dezvolte energia nucleară în scopuri paşnice şi în condiţii de siguranţă", a declarat Bodman în discursul rostit la reuniunea GNEP la care au mai asistat 22 de ţări candidate sau cu statut de observator.
Sursa: NewsIn
