Intr-o declaraţie acordată NewsIN, reprezentanţa Comisiei la Bucureşti a respins însă informaţia, afirmând că nu există nicio cerere de sprijin financiar la momentul de faţă, din partea autorităţilor române.
Şi FMI a confirmat că nu a început niciun fel de discuţii cu partea română şi că prezenţa delegaţiei FMI la Bucureşti are un scop bine stabilit – analiza datelor macroeconomice. Precizările celor două instituţii vin în contextul în care preşedintele Traian Băsescu a declarat că a discutat cu Bruxelles-ul despre un posibil împrumut de 6-7 miliarde de euro, ce ar urma să fie monitorizat de FMI.
"Eu am fost primul care la discuţia din 12 ianuarie pe care am avut-o cu preşedintele Comisiei Europene şi cu membri ai Comisiei, am anunţat Comisiei că intenţionăm un împrumut european de 6-7 miliarde, cu o supraveghere a Fondului pentru utilizarea acestor bani", a declarat Traian Băsescu, preşedintele României.
Dacă preşedintele vorbeşte de un împrumut de 6-7 miliarde de euro, preşedintele Senatului a lansat o altă sumă, mult mai mare. El a declarat ieri că cei care au spus că nu vom avea nevoie de FMI s-au cam pripit.
Prin luna mai avem nevoie de vreo 20 de miliarde de euro să ne finanţăm deficitul, a precizat Geoană. Cert este că, indiferent de sumă, Guvernul are o problemă legată de finanţarea deficitului şi dispune de mai multe soluţii pentru contractarea unui împrumut, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Fondului Monetar Internaţional, a declarat, ieri, premierului Emil Boc, ambele variante fiind luate în calcul.
România nu ar fi prima ţară est-europeană care ar apela la finanţare externă. Mai multe ţări vecine s-au împrumutat încă de la finalul anului trecut. Ungaria a primit un ajutor international de urgenţă, în valoare de 20 miliarde euro, de la FMI, Uniunea Europeana şi Banca Mondială. Asta după ce obţinuse cinci miliarde de euro de la Banca Centrală Europeană. Pe lista ţărilor beneficiare se mai află Letonia şi Ucraina.
