Dincolo de imbunatatirea stabilitatii macroeconomice a tarii, acordurile de finantare internationala convenite saptamana trecuta au implicatii indirecte, atat pozitive, cat si negative, pentru viata noastra de zi cu zi. In primul rand, riscurile cresterii semnificative a cursului de schimb s-au diminuat considerabil. Chiar daca leul ramane pe o pozitie de inferioritate si vulnerabilitate din punct de vedere economic, sporirea considerabila a rezervelor BNR si cresterea credibilitatii Romaniei in ochii strainilor vor reduce presiunea de depreciere a monedei nationale. Putem sa ne asteptam ca raportul EUR/RON sa scada usor in saptamanile urmatoare. Chiar daca este destul de probabil sa creasca din nou catre finalul verii, totusi aceasta tendinta nu are motive sa fie majora. Al doilea punct important este ca dobanzile la credite vor scadea usor in urmatoarea perioada. BNR va putea relaxa gradual politica monetara, iar bancile straine nu vor mai vedea un risc la fel de mare ca pana acum pentru plasamentele in Romania. Ca atare, atat resursele in lei, cat si cele in euro, atrase din plan extern, vor deveni ceva mai ieftine pentru bancile romanesti. Pe cale de consecinta directa, normal ar fi ca si dobanzile la creditele pe care le acorda in lei si euro sa scada. In al treilea rand, creste increderea in faptul ca Romania va putea intra in zona euro la termenul pe care si l-a propus. Foarte multe tari din zona emergenta a Europei doresc grabirea adoptarii monedei euro, iar Romania, prin acordurile semnate recent, si-a intarit sansele sa poata face acelasi lucru peste cinci ani. Exista desigur si un cost pe care trebuie sa-l platim. FMI cere o disciplina fiscala extrem de dura. Trebuie, asadar, sa ne aspteptam la cresterea unor accize si taxe, chiar daca TVA-ul si cota unica raman nemodificate. De asemenea, este posibil sa inghete salariile bugetarilor.
