România a selectat pentru cotă redusă de TVA, la elaborarea Codului Fiscal, cinci mari tipuri de bunuri şi servicii din lista anexată la directiva europeană privind TVA şi una pentru cota zero, la trasportul intern şi internaţional de pasageri. Pe lângă cota standard de 19%, România o singură cotă redusă de 9% care se plăteşte pentru medicamente, proteze medicale, cărţi, ziare şi reviste (încadrate în aceeaşi categorie), intrarea la castele, muzee, spectacole şi cazare la hotel. Majoritatea statelor membre practică două sau chiar trei cote reduse de TVA.
Directiva europeană care permite aplicarea cotelor reduse de TVA pentru unele bunuri şi servicii este folosită de aproape toate statele membre, 25 din 27 de ţări UE având cote reduse de TVA. Cele două excepţii în spaţiul comunitar sunt Danemarca şi Slovacia. De altfel, Slovacia este singura ţară membră care nu a ales niciuna dintre facilităţile acordate prin directiva TVA, preferând să menţină cota standard pentru toate bunurile şi serviciile.
În majoritatea statelor, cotele reduse sunt cu 5-6 până la 10 procente sub nivelul minim agreat în Uniune pentru cota standard de TVA, stabilită la 15%. În acelaşi timp, şase ţări au cote foarte reduse, cuprinse între 2 şi 4%, iar un mare număr de ţări aplică chiar o cotă "zero" de TVA, dar numai pentru anumite sectoare foarte restrânse. Cota "zero" de TVA nu există doar în Olanda şi Slovacia.
Principalul instrument legislativ care reglementează la nivel european regimul TVA, directiva TVA, a fost adoptat în 2006. Structura actuală a regimului de TVA a apărut ca o consecinţă a eliminării taxelor vamale între ţările membre şi a creării pieţei unice. În cadrul acestui sistem, statele membre au obligaţia să stabilească cota standard la cel puţin 15% şi cel mult două cote reduse la cel puţin 5%. Deşi nivelul TVA este la latitudinea statelor membre, dreptul de a le aplica este restrâns conform directivei la o listă de bunuri şi servicii agreate între state. Lista conţine 18 mari categorii de bunuri şi servicii, precum alimente şi băuturi, cazare în hoteluri, medicamente, cărţi, ziare şi reviste, evenimente culturale sau spectacole, locuinţe sociale şi curăţenia stradală, colectarea gunoiului, alimentarea cu apă, îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Cotele standard de TVA variază între 15 şi 25%, cea mai mică rată fiind în Cipru şi Luxemburg, iar cea mai ridicată în Danemarca şi Suedia. Majoritatea statelor, 19 la număr, au o cotă standard cuprinsă între 18 şi 21%, dintre acestea şapte au optat pentru 19%, ca şi România.
În ciuda faptului că cea mai scăzută cota agreată ar trebui să fie de cel puţin 5%, unele state, îndeosebi cele cu vechime în Uniune, au obţinut o serie de derogări care duc rata chiar şi până la 1% (în Luxemburg).
Datorită derogărilor primite anterior anului 1991 şi menţinute până în prezent, unele state practică rate foarte reduse pentru unele bunuri şi servicii, cum ar fi restaurante, renovarea şi întreţinerea locuinţelor, îmbrăcăminte şi încălţăminte. Există totodată şi o gamă de bunuri şi servicii de interes public (şcoli, spitale, muzee) scutite de TVA, însemnând că taxa se plăteşte şi ulterior se recuperează de la stat.
Potrivit unei decizii din 2000, anumite prestări de servicii sunt taxate redus, ca bază experimentală, până în 2010. Sectoarele vizate de această decizie sunt prestările servicii de reparaţii pentru biciclete, îmbrăcăminte şi încălţăminte, renovarea şi repararea locuinţelor, spălarea geamurilor şi curăţenia la domiciliu, îngrijirea la domiciliu şi coafura.
Directiva este în vigoare până în 2010, an din care Uniunea va trebui să adopte un alt pachet TVA. Recent, Comisia Europeană a prelungit perioada acordată derogărilor, până în 2010, şi a lansat o dezbatere pentru a identifica cea mai bună soluţie pentru realizarea noului pachet TVA atât pentru economiile naţionale, cât şi pentru piaţa internă europenă. Dezbaterea este centrată în jurul unui studiu elaborat de un grup independent de specialişti.
Studiul pledează pentru unificarea cotei de TVA în Uniune, considerând că, în acest mod, se va menţine un grad ridicat de eficienţă economică, se vor minimiza costurile de administrare, iar piaţa internă va funcţiona unitar. Pe de altă parte, studiul nu exclude existenţa unor argumente solide în favoarea păstrării unor excepţii pentru anumite domenii economice specifice fiecărui stat. Astfel, cota redusă de TVA devine un instrument de politică fiscală care ar putea contribui la dezvoltarea unor sectoare, la creşterea producţiei şi a ratei de angajare.
În acest sens, documentul enumeră serviciile care ar trebui încurajate pentru că, în prezent, consumatorii preferă să le facă anumite lucruri ei înşişi sau pentru că sunt substituite prin munca la negru, pe motiv că sunt prea scumpe. Un alt segment, amintit în studiu pentru aplicarea cotelor reduse, este cel în care mâna de lucru este mai puţin calificată. Măsura fiscală ar ajuta la creşterea cererii pentru astfel de segmente şi, pe cale de consecinţă, la majorarea salariilor.
Studiul apreciază că o categorie de bunuri în care ar putea fi menţinută cota redusă este cea a bunurilor de larg consum, cu precădere în ţările unde diferenţa de venituri între categoriile sociale este mare. Reducerea TVA ar determina o reducere de preţuri, creând mai multă echitate în accesul la bunurile de larg consum. Pe de altă parte, studiul arată că şi domeniile, precum cultura, în care consumul este redus ar putea fi stimulate prin cote reduse.
Studiul analizează, pe baza unor date statistice, eficienţa economică a aplicării cotelor reduse, însemnând creşterea productivităţii, a locurilor de muncă, dar şi obţinerea unei mai mari echităţi, prin promovarea unor bunuri şi servicii.
În general, acest sistem de taxare se reflectă într-o creştere a consumului pe segmentele unde scad preţurile datorită cotelor reduse, consum care conduce la o creştere a cererii şi, prin urmare, a producţiei şi ratei de angajare. În acelaşi timp, studiul apreciază că reducerea cotei de TVA nu se reflectă total în reducerea preţurilor şi exemplifică prin diminuarea cotei TVA în Suedia cu 19% pentru cărţi, care a însemnat o reducere de preţuri cu doar 12%. Studiul consideră că atât durata, cât şi amploarea efectului reducerii TVA asupra preţurilor depinde de mai mulţi factori, cum ar fi numărul celor care activează în sectorul în care se aplică şi de specificul economic al ţării în cauză.
Reducerea TVA duce la efecte în lanţ în economie, afectând nu numai preţurile, ci şi cererea, producţia şi rata de angajare. În consecinţă, potrivit statisticilor pe care s-a bazat elaborarea studiului, reducerea preţurilor are cel mai mic efect asupra cererii şi producţiei în cazul alimentelor, al electricităţii şi al încălzirii, bunuri şi servicii de primă necesitate, pe care consumatorii trebuie să le cumpere, renunţând mai degrabă la alte bunuri.
În ceea ce priveşte rata de angajare, studiul evaluează că reducerea TVA are cel mai mare impact asupra creşterii numărului de angajaţi în industriile manufacturiere sau de mici dimensiuni, în timp ce industriile mari care lucrează cu utilaje complexe şi numeroase au nevoie de o perioadă mare de timp ca să se adapteze.
Un alt aspect relevat de studiu este administrarea taxei, care devine greoaie atunci când sistemul operează cu mai multe cote pe diferite categorii de bunuri şi servicii. Costurile atât pentru sistemul public, cât şi pentru cel privat pot fi substanţiale atunci când un stat optează pentru adoptarea unui astfel de instrument de politică fiscală.
Potrivit studiului, s-a constatat că impactul cotelor reduse de TVA asupra bugetelor naţionale se răsfrânge într-o reducere a veniturilor colectate din taxă până la 1,7% din PIB în unele ţări, precum Grecia, Polonia, Portugalia, Cipru şi Malta. Aceste ţări au adoptat atât cote foarte reduse, cote reduse, cote zero, precum şi scutiri de TVA. La polul opus, cea mai mică influenţă asupra veniturilor, de 0,1% din PIB, se observă în Slovacia şi Danemarca, state care practică foarte puţine derogări.
Studiul conchide că opiniile pro şi contra cotelor reduse de TVA trebuie reanalizate, având în vedere atât amploarea pierderilor din venituri, cât şi efectele de distorsiune a pieţei cauzate de tendinţa cumpărătorilor de a se îndrepta către ţările care practică rate reduse, în defavoarea celor în care au reşedinţa.
Sursa: Newsin
