"România îşi poate acoperi, din resurse interne, cantitatea de biocarburanţi recomandată de Directiva europeană pentru anul 2010 şi, în plus, dispune de un potenţial de materii prime pentru realizarea unei producţii de biocarburanţi, în măsură să acopere până la 8% din necesarul european. De asemenea, producţia de biocarburanţi oferă oportunităţi de export şi reprezintă o alternativă pentru dezvoltarea agriculturii şi folosirea terenurilor neutilizate", se arată în studiul Institutului European din România.
Potrivit acestuia, România dispune de un potenţial agricol important pentru cultura materiilor prime necesare fabricării de biocarburanţi. Culturile de rapiţă, soia, sfeclă de zahăr sau sorg zaharat sunt cele mai adecvate pentru producţia de biodiesel şi bioetanol. "Cultivarea rapiţei sau a sfeclei de zahăr va reprezenta în scurt timp o afacere pentru agricultorii români. Mâna de lucru ieftină comparativ cu celelalte ţări din UE, costurile de producţie foarte avantajoase şi, nu în ultimul rând, solul şi clima, care sunt atuuri extrem de importante, vor putea face din România un jucător important pe piaţa biocarburanţilor din UE", mai arată studiul.
De asemenea, autorii studiului spun că biocarburantul este perceput, din ce în ce mai mult, drept un element integrat într-un sistem bine determinat ecologic-economic-social.
În ceea ce priveşte utilizarea în procente mici a biocombustibililor, analistul Aureliu Leca a declarat miercuri că "trebuie găsit un compromis între suprafeţele agricole şi suprafeţele cultivate cu rapiţă" (n.r. Rapiţa reprezintă materia primă necesară fabricării de biocarburanţi.). Acesta a mai spus că, în perioadă de criză, investiţiile trebuie orientate către sectorul energetic. "Singurele centrale moderne din ţară sunt cele două reactoare de la Cernavodă, restul sunt cârpeli", a precizat Leca.
Referitor la energiile regenerabile, studiul Institutului European din România anunţă că România are cea mai mare pondere de energie regenerabilă din Europa Centrală şi de Est (în balanţa consumului de energie primară). "În acelaşi timp, România dispune de un potenţial hidroenergetic economic amenajabil relativ important, de un potenţial tehnic amenajabil. semnificativ de resurse regenerabile, dar practic neutilizat, precum şi de un potenţial agricol şi forestier important. Însă, potenţialul cel mai important al României este biomasa agricolă, nu în lemn, pentru care în ţara noastră nu există practici organizate de colectare", potrivit studiului citat.
De exemplu, în ţările dezvoltate, resturile agricole sunt utilizate în unităţi mici de cogenerare, instalate la nivelul comunelor, cu care se acoperă necesarul energetic local. În acest fel, comunele îşi fac inclusiv managementul deşeurilor. În opinia studiului, "valorificarea potenţialului neutilizat de producţie a biomasei poate deveni o sursă importantă de biocarburanţi şi reprezintă o oportunitate importantă pentru România, îndeosebi pentru dezvoltarea rurală".
Totodată, cărbunele rămâne principalul combustibil disponibil pentru producerea de energie electrică în termocentrale (cu o contribuţie de cel puţin 50%, pentru o perioadă lungă de timp, restul fiind acoperit de energia hidro, nucleară şi sursele regenerabile), informează studiul.
"În termeni generali, România este o ţară bogată (dispunând de o gamă diversificată) în resurse sărace (reduse cantitativ) şi scumpe (ca şi costuri de extracţie) şi cu o perioadă scurtă de asigurare, în condiţiile consumului actual (14-15 ani pentru petrol, 15 ani pentru gazele naturale şi 40-50 de ani pentru cărbune)", se maţionează în studiul.
Sectorul energetic din România va trebui să facă faţă principalelor provocări care se manifestă pe plan naţional, la scara UE şi, respectiv, la nivel global: asigurarea securităţii ofertei de energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător. Aceste provocări sunt cu atât mai importante cu cât România are de recuperat decalaje severe în ceea ce priveşte gradul de performanţă economică faţă de ţările dezvoltate.
În prezent, Europa este din ce în ce mai dependentă de resurse energetice. Prin urmare, este în căutare de furnizori pentru a-şi satisface cererea şi a asigura securitatea. Europa deţine a şaptea parte din consumul mondial de energie şi este dependentă de importuri mai mult de jumătate din necesarul energetic.
Independenţa energetică a României este o "iluzie", întrucât România nu se descurcă cu resursele de energie pe care le are, a declarat miercuri analistul în domeniu Aureliu Leca, în cadrul unei dezbateri pe tema securităţii energetice naţionale.
"Independenţa energetică a României este o iluzie. România, de 30-40 de ani, nu mai este independentă energetic (n.r. de când a început să importe gaze naturale din Rusia). În 15 ani, resursele de petrol şi gaze vor dispărea. România nu este autonomă energetic. Ea nu se poate descurca cu resursele economice pe care le are, ci trebuie să importe", a spus Aureliu Leca.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
Newsletter zilnic money.ro
BET, curs valutar, știrea zilei — în 2 minute, înainte de 7:00.
