Isărescu a explicat că printre factorii importanţi pentru conturarea unui calendar al adoptării euro în România se numără, printre altele, asigurarea unui nivel suficient de înalt al PIB/locuitor exprimat la standardul puterii de cumpărare (PPS) raportat la nivel mediu al Uniunii Europene.
"Cu un diferenţial de creştere economică de 2 pp pe an în favoarea României, ar fi necesari 10 ani pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE", susţine Isărescu.
Guvernatorul BNR a subliniat şi nevoia realizării de progrese substanţiale în planul reformelor structurale: continuarea procesului de privatizare/restructurare a companiilor de stat, creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a gradului de ocupare, finalizarea liberalizării preţurilor administrate, conform actualului calendar agreat de guvern cu FMI şi cu Comisia Europeană (pentru energie electrică, în perioada 2014-2017; pentru gaze, în perioada 2016-2018).
Citește și: Ce s-a ales din adversarul lui Putin. Viața și aventurile miliardarului rus care trăieşte în sălbăticie
Mugur Isărescu susţine plasarea datei-ţintă de adoptare a euro la/către finalul unei perioade de relativă acalmie politică din perspectiva ciclului electoral. "Presupunând că preconizata modificare a Constituţiei nu va elimina decalajul dintre alegerile parlamentare şi locale, pe de o parte, şi alegerile prezidenţiale, pe de altă parte, perioada cea mai calmă din punct de vedere electoral ar fi 2021-2023 (trei ani consecutivi fără alegeri)", a adăugat el.
Guvernatorul BNR susţine că România a realizat progrese semnificative în sensul îndeplinirii criteriilor de convergenţă.
"Doar rata inflaţiei şi ratele dobânzilor pe termen lung depăşesc încă valorile de referinţă ale criteriilor de la Maastricht, însă cele mai recente proiecţii sugerează îndeplinirea acestora în cursul anului 2014. În cadrul tabloului de bord, PIIN rămâne singurul indicator situat în afara zonei de confort, însă corecţia acestuia este, în mod inevitabil, rezultatul unui proces de durată", a completat sursa citată.
Isărescu a adăugat că, din perspectiva setului mai larg de elemente relevante pentru alegerea momentului propice (convergenţă reală şi economie politică), importante sunt: finalizarea reformelor instituţionale în zona euro, evitarea derapajelor interne, cvasi-consens politic intern, progrese vizibile în sfera convergenţei reale.


