România are mari probleme la Bruxelles în domeniul concurenţei

Comisia Europeană apreciază că România are mari probleme în domeniul concurenţei, cel mai cunoscut caz fiind cel al "acţiunii de aur" deţinute de stat la compania Petrom, după ce a avut loc vânzarea pachetului majoritar către OMV Austria. Comisia a declanşat în iunie procedura de "infringement"(încălcarea tratatului de aderare) împotriva României în cazul Petrom. Ulterior, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a încercat să demonstreze că nu deţine un pachet de acţiuni suficient de mare astfel încât să influenţeze deciziile companiei aşa cum a arătat CE.

Potrivit surselor citate, Comisia consideră "ridicole" declaraţiile preşedintelui AVAS, Teodor Atanasiu, conform cărora statul român nu deţine procentul necesar pentru a bloca o decizie.

"Poate declaraţiile făcute (de Atanasiu n.r.) sunt pentru uz intern, dar aici, la Comisia Europeană, există contractul de privatizare, iar lucrurile sunt foarte clare. Statul poate bloca o decizie, chiar dacă nu a folosit niciodată această clauză. Însă tertipurile făcute la Bucureşti sunt ridicole şi absurde", au declarat sursele citate.

La momentul deschiderii procedurii, AVAS deţinea peste 30% din acţiunile Petrom, dar la scurt timp de la iniţierea procedurii, autoritatea a transferat 10,22% din acţiuni către Fondul Proprietatea, menţinând un pachet de numai 20,64%. Acţionarul majoritar al Petrom este compania austriacă OMV, care a cumpărat 51% din acţiuni de la statul român în 2004, iar ceilalţi acţionari sunt Fondul Proprietatea cu 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie, cu 2,026% şi alţii cu 6,214%.

Pe de altă parte, acţionarul iniţial unic al Fondului Proprietatea este tot statul român, care a numit şi reprezentanţii în Consiliul de Supraveghere al Fondului. Astfel, Consiliul, prezidat de Alexandru Păunescu, este format din actuali sau foşti membri ai guvernului.

AVAS a răspuns observaţiilor formulate de Comisia Europene, conform procedurii, în termenul de două luni, printr-o scrisoare în care a cerut, însă, o serie de clarificări experţilor comunitari.

Procedura de infringement cuprinde trei etape, în funcţie de rezultatul discuţiilor cu partea română. Prima etapă a procedurii constă în transmiterea unei scrisori referitoare la motivele declanşării procedurii, la care autorităţile de la Bucureşti trebuie să dea un răspuns în cel mult două luni. În cazul în care acest răspuns este considerat nesatisfăcător, Comisia poate lua decizia de a trimite o nouă scrisoare, "reasoned opinion", care conţine recomandări precise privind felul în care ar urma să acţioneze statul român. Ultima etapă, la care se ajunge dacă discuţiile nu au un rezultat mulţumitor, este acţionarea statului român la Curtea de Justiţie Europeană.

Pe de altă parte, Comisia Europeană a mai deschis două proceduri oficiale de investigaţie, la sfârşitul lunii septembrie, în cazul vânzării fluxului viabil al uzinei Tractorul Braşov şi al privatizării Petrotub Roman.

Investigaţia în cazul vânzării platformei industriale a societăţii Tractorul Braşov, realizată în această vară, vizează restricţiile impuse cumpărătorului Flavus Investment SRL de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Comisia Europeană consideră că autorităţile române au condiţionat vânzarea activului principal de menţinerea obiectului de activitate timp de zece ani şi reîncadrarea în muncă a foştilor angajaţi ai societăţii Tractorul.

În cazul privatizării Petrotub Roman, care datează din 2003, Comisia investighează aspectele referitoare la ajutorul de stat acordat prin ştergerea sau reeşalonarea datoriei societăţii de 26 milioane euro în scopul privatizării.

Potrivit legislaţiei europene în domeniul ajutorului de stat, măsurile de această natură trebuie să fie notificate Comisiei Europene de către un stat membru şi pot fi implementate doar după ce primesc aprobarea Comisiei. În lipsa unei decizii prealabile a Comisiei se consideră că au fost acordate ilegal.

În cazul în care măsurile au fost puse în practică şi au produs efecte, Comisia trebuie să decidă asupra compatibilităţii lor cu regulile pieţei comune. Evaluarea Comisiei în domeniul ajutorului de stat este una complexă, întrucât această noţiune este largă şi acoperă, printre altele, măsuri precum granturile, împrumuturile la dobânzi preferenţiale, majorările de capital, anularea sau eşalonarea datoriilor.

În cazul în care Comisia consideră, după o astfel de investigaţie, că un ajutor de stat acordat ilegal este incompatibil cu regulile pieţei comune, ajutorul trebuie recuperat.


Sursa: NewsIn