"Probabil un pachet de 10 milarde euro ar fi arhisuficient pentru asigurarea lichidităţii din piaţă. 5 miliarde euro ar fi mai mult decât suficient pentru sistemul bancar, iar restul pentru economia reală", a spus Stepic.
El a menţionat că, dacă aceşti bani nu vor putea fi scoşi din rezervele valutare, Uniunea Europeană (UE) va face tot posibilul să sprijine o nouă membră, dar va avea nevoie de tot sprijinul din partea noului guvern.
Preşedintele Raiffeisen Bank România, Steven van Groningen, a menţionat la rândul său că banca nu cere bani de la stat, respectiv de la contribuabili, ci ar prefera să îşi poată utiliza proprii bani, care ar rezulta dintr-o nouă diminuare a rezervelor minime obligatorii de către banca centrală. Această măsură ar trebui să ridice şi lichiditatea din piaţă, susţine van Groningen.
"Am vorbit mult despre ce avem de facut în România. Mesajul domnului Stepic era în primul rând un mesaj de genul: dacă toate ţările din Europa ar face ceva, şi Guvernul din România trebuie să facă ceva, să emită un plan de salvare economică", a declarat şi Steven van Groningen, CEO Raiffeisen România.
El a precizat că e nevoie de o serie de măsuri prin care să se injecteze lichiditate în sistemul bancar. "Când vorbim despre măsuri pentru injectarea de lichiditate vrem să ştim şi câte miliarde sunt disponibile. Dar mai important este să ştim că România are nevoie de măsuri care să stimuleze creditarea şi care să ajute economia reală. Avem o datorie, să explicam corect ce se întamplă în sistemul bancar, să-i facem pe oameni să înţeleagă ce se întamplă. Fiecare trebuie să fie în stare să ia decizii cu privire la economisire şi finanţe personale, pe bază de informaţii corecte", a precizat Groningen.
Şeful Raiffeisen a mai spus că în România nu putem să continuăm să dăm sub formă de credite mai mulţi bani, decât dacă reuşim să-i atragem în depozite. "Nu putem ca la fiecare 100 de lei în depozit să dăm 130 de lei împrumut. Avem nevoie de lichiditate, avem nevoie de încredere", a spus van Groningen. "Nimeni nu cere garanţii sau bani publici. Problema e alta: dacă nu continuăm creditarea, vom avea impact pe economia reală. O bancă este doar un intermediar, banca nu poate crea masa monetară, lucrează cu banii clienţilor. Dacă pleacă banii din depozitele bancare, dacă scade ratingul de ţară, dacă pe piaţa globală băncile nu se mai împrumută între ele, la ce să ne mai aşteptăm în România?", se întreabă van Groningen.
