Belgia are cele mai bune spaţii industriale şi logistice din Europa, menţinându-şi poziţia de lider încă din 2006. Ei îi urmează Olanda, Ungaria, Cehia şi Polonia. România intră pentru prima dată în clasamentul european al consultantului imobiliar Cushman&Wakefield direct pe poziţia a 13-a, din 25. Principalele avantaje ale ţării noastre sunt chiriilor mici şi costurilor reduse de personal. La dezavantaje sunt amintite infrastructura rutieră slabă şi volumul scăzut de mărfuri tranzacţionate.

Intensificarea activităţii de retail, concretizată prin numărul tot mai mare de centre comerciale, atrage după sine dezvoltarea de spaţii logistice şi de depozitare. Şi interesul companiilor internaţionale se menţine la cote ridicate, de accea consultanţii imobiliari estimează o dublare a volumului comercial până la finalul lui 2008.

“Ritmul ascendent al pieţei industrial - logistice din România poate fi menţinut prin dezvoltarea în continuare a portului Constanţa şi prin dezvoltarea porturilor la Dunăre. Dunărea reprezintă singura rută de transport corespunzător, care ne conectează direct la centrul Europei şi care este prea puţin exploatată în prezent. 65% din volumul mărfurilor ce tranzitează România se transportă pe uscat şi numai 10% maritim şi fluvial. În acelaşi timp, în ultimii 3 ani portul Constanţa a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de mărfuri din întreaga Europă: 277%. Cu toate acestea încă se situează pe ultimele locuri între principalele porturi din Europa în privinţa volumului de mărfuri (locul 17 din 20)”, susţine Gabriel Sfetcu, directorul departamentului industrial al Cushman&Wakefield.

Marea Britanie, Belgia, Olanda, Franţa şi Germania continuă să fie în centrul activităţii economice din Europa, deţinând principalele porturi şi aeroporturi de marfă. În termeni de chirii, cele mai scumpe spaţii industriale şi logistice se află în Londra, Dublin, Barcelona, Stockholm şi Amsterdam.

Clasamentul Cushman&Wakefield a fost întocmit pe baza costurilor de muncă şi chiriilor, a dimensiunii pieţei, precum şi a gradului de proximitate faţă de pieţele cheie şi densitatea populaţiei.