România contribuie cu aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente aruncate anual, echivalentul a 150 de kilograme per persoană. La nivel european, se pierde până la 10% din alimentele produse, ceea ce face ca reducerea risipei alimentare de-a lungul întregului lanț, de la producție la consum, până în 2030 să nu mai fie doar o obligație europeană, ci și o responsabilitate globală, esențială pentru sănătatea publică, siguranța alimentară și protejarea resurselor naturale.
România și angajamentul de a reduce risipa alimentară
„Risipa alimentară este o problemă a societății noastre care preocupă întreaga Uniune Europeană (UE) și poate ajunge la aproximativ 10% din alimentele puse la dispoziția consumatorilor. UE s-a angajat să reducă la jumătate risipa alimentară mondială până în 2030, atât la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor, cât și pe parcursul lanțurilor de producție și aprovizionare cu alimente. În aceste condiții, reducerea risipei nu este doar o obligație impusă de noile norme europene, ci și o responsabilitate comună față de sănătatea publică și siguranța alimentară. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va sprijini operatorii economici să faciliteze donarea alimentelor sigure pentru consum, astfel încât produsele care pot ajunge pe mesele oamenilor să nu fie irosite”, a declarat pentru AGERPRES președintele ANSVSA, Alexandru Bociu.
În România, eforturile sunt concentrate atât pe măsuri legislative, cât și pe conștientizarea publicului. Din 2024, legislația impune ca toți operatorii din sectorul alimentar să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare, printre care se numără: instruirea angajaților și a consumatorilor, vânzarea produselor aproape de expirare la preț redus, redistribuirea prin donații, implementarea de sisteme inteligente de gestionare a stocurilor și optimizarea proceselor tehnologice.
Ministerele implicate, cum ar fi Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și ANSVSA, desfășoară campanii educaționale pentru a sublinia importanța reducerii risipei alimentare și pentru a ghida operatorii economici în aplicarea măsurilor.
„Gospodăriile generează mai mult de jumătate din risipa alimentară din UE, urmate de restaurante, unități de alimentație publică și de punctele de vânzare cu amănuntul, cum ar fi supermarketurile și magazinele alimentare. Restul reprezintă risipa din timpul producției și al fabricării. Unele studii relevă că principala cauză a risipei în alimentația publică este dimensionarea necorespunzătoare a porțiilor oferite clienților, care nu ajung să consume toată mâncarea oferită. Alte cauze sunt: resturile rezultate prin pregătirea meniurilor, disfuncționalități în aprovizionare sau excesul de mâncare pregătită, care trebuie aruncată la sfârșitul zilei. Tocmai în acest sens, noua legislație obligă operatorii din HORECA să permită clienților să ia acasă alimentele pe care nu le-au consumat, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare”, a explicat președintele ANSVSA.
„Vorbim aici despre fermieri, producătorii de alimente, comercianții cu amănuntul, lucrătorii din sectorul HORECA și de noi toți, în calitate de consumatori”, a adăugat Alexandru Bociu.
Deși MADR estimează că România aruncă anual 2,5 milioane de tone de alimente, instituția nu are atribuții directe de măsurare a acestor cantități, ci doar de prevenire a risipei. Studiile arată că principalele surse de risipă sunt restaurantele și consumatorii urbani, cu 8,6% și respectiv 6,5% din totalul pierderilor. Producția agricolă primește o cotă de 4,2%, procesarea alimentelor 3,8%, iar retailul 0,9%.
Cu toate acestea, risipa în gospodăriile urbane a scăzut semnificativ: de la 10,4% în 2016, la 6,5% în 2020, iar prognoza pentru 2030 este de 2%. Totodată, la nivelul Uniunii Europene, gospodăriile generează peste 54% din risipa alimentară.
„Mâncarea gătită, fructele și legumele sunt cele mai frecvent aruncate, fie din cauza porțiilor prea mari, a planificării greșite a consumului, fie pentru că mulți consumatori evită să consume resturile de la o zi la alta”, se arată în datele oficiale.
ANSVSA joacă un rol fundamental în reducerea risipei alimentare, sprijinind donațiile de alimente sigure, educând consumatorii și oferind ghiduri pentru operatorii din sectorul alimentar. Campaniile de conștientizare, precum Safe2Eat, și materialele educative sunt esențiale în promovarea unui comportament responsabil în privința alimentelor.
Legea actuală impune ca operatorii din lanțul alimentar să dezvolte planuri de prevenire a risipei, să vândă produsele aproape de expirare la preț redus, să doneze alimentele, să le folosească pentru hrana animalelor sau să le transforme în compost sau biogaz. Toate măsurile trebuie să respecte reglementările privind datele de expirare și data durabilității minimale.
„Un aspect important în prevenirea risipei alimentare este educarea consumatorilor cu privire la diferența dintre data limită de consum și data durabilității minimale. Consumatorii trebuie să citească corect etichetele, pentru a înțelege că unele alimente pot fi consumate și după data de expirare, dacă sunt evaluate corect din punct de vedere al siguranței”, a explicat Alexandru Bociu.
Pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este necesar să existe o colaborare strânsă între autoritățile naționale, operatorii economici și consumatori, precum și o rețea extinsă de Bănci de Alimente.
Începând cu 2024, România are un cadru legislativ consolidat în ceea ce privește reducerea risipei alimentare (Legea 217/2016, modificată prin Legea 49/2024). Aceasta obligă operatorii din sectorul alimentar să aplice măsuri de prevenire și valorificare a produselor alimentare. De asemenea, produsele care se află aproape de data limită de consum pot fi donate doar până la respectiva dată, iar cele cu durabilitate minimă pot fi redistribuite ulterior, după evaluarea siguranței acestora.
România s-a angajat să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030, conform obiectivelor stabilite prin Agenda ONU 2030 și Acordul de la Paris. Începând cu 2026, operatorii vor fi obligați să raporteze anual cantitățile de alimente donate sau pierdute.
Parlamentul European a adoptat pe 9 septembrie 2025 o lege ce vizează reducerea risipei alimentare și a deșeurilor textile generate de industria de fast fashion. Conform noii legislații, fiecare european generează anual 132 kg de deșeuri alimentare și 12 kg de deșeuri textile.
Noua lege impune reducerea risipei alimentare în mod obligatoriu până la 31 decembrie 2030: o scădere de 10% în prelucrarea și producția alimentară și de 30% pe cap de locuitor în comerțul cu amănuntul, restaurante, servicii alimentare și gospodării, comparativ cu media anuală din perioada 2021-2023.
Statele membre ale UE vor fi libere să aleagă soluțiile care să le ajute să atingă aceste obiective, inclusiv promovarea fructelor și legumelor „urâte”, clarificarea etichetării datelor de expirare și facilitarea donațiilor de alimente nevândute dar sigure pentru consum.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
