România contribuie cu aproximativ 20% din suma totală de 250 de milioane de euro alocată programului de consolidare, restaurare şi modernizare a monumentelor istorice din ţară, aproximativ 55 de milioane de euro, iar restul sumei va veni de la Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene.
Prima etapă a proiectului, care a fost lansat oficial joi, la Muzeul de Istorie, beneficiază de un împrumut de 78,2 milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Comisiei Europene (BDCE) şi va presupune reabilitarea a 23 de monumente istorice care aparţin de 14 instituţii de cultură, pe o perioadă de aproximativ trei ani. Printre acestea se numără Muzeul Naţional de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Antipa, Muzeul Ţăranului Român şi Opera din Bucureşti, Teatrul Naţional şi Palatul Culturii din Iaşi, Teatrul Naţional din Cluj şi Muzeul Brukenthal din Sibiu.
"Este cel mai important program finanţat vreodată de o instituţie publică în perioada de după 1989", a spus joi ministrul culturii Adrian Iorgulescu, la ceremonia de lansare. "Este un program care va schimba faţa acestor instituţii de elită ale ţării - opere, muzee, filarmonici, teatre - tot ce are mai de preţ din punct de vedere instituţional cultura română, în subordinea Ministerului Culturii." În prezent, infrastructura culturală este depăşită, a subliniat ministrul.
Programul de consolidare, restaurare şi modernizare a monumentelor istorice împreună cu un alt program al Ministerului Culturii, care presupune reabilitarea infrastructurii culturale din mediul rural cu aproximativ 400 de milioane de euro în următorii trei ani, "vor pune în sfârşit cultura română în stare de funcţionare", a spus Iorgulescu.
