FMI a agreat o rectificare a cadrului macroeconomic din Ungaria, după instalarea noului guvern de la Budapesta în acest an, trecând pe un scenariu în care economia va scădea cu 6,7% în 2009, faţă de 3,3%, cât era iniţial estimat, în timp ce noua ţintă pe deficitul bugetar este de 3,9%, faţă de 2,9% anterior.
Reprezentantul FMI în România, Tony Libek, a declarat pentru Business Standard că, în august, când o misiune a FMI va realiza o analiză a economiei româneşti, cadrul macroeconomic agreat iniţial (contracţie PIB de 4,1% şi deficit bugetar de 4,6% din PIB) va fi modificat, din cauza ultimelor evoluţii ale principalelor ramuri ale economiei, grav afectate de situaţia de pe pieţele externe. Ultimele informaţii vehiculate indică faptul că FMI vede o contracţie a PIB de 8% şi un deficit bugetar de 7%. “E important să nu uităm că ţinta pentru acest an a României este deja de 4,6% din PIB”, subliniază şeful biroului FMI de la Bucureşti, acesta făcând referire la capacitatea Guvernului de a finanţa deficite mari, în condiţiile în care Finanţele împrumută miliarde de euro pe termen scurt de la bănci locale, la dobânzi mari. “Trebuie subliniat că, precum s-a întâmplat şi în alte ţări, o revizuire a indicatorilor macroeconomici implică obligatoriu eforturi suplimentare din partea autorităţilor, cu privire la reducerea cheltuielile publice”, a precizat Libek.
“Reformele de consolidare fiscală trebuie accelerate în România, la fel cum s-a întâmplat în Ungaria şi în statele baltice.” spune Mihai Tănăsescu reprezentantul României la FMI.
Astfel, Guvernul ar putea fi obligat să opereze noi reduceri de cheltuieli în sistemul public, ba chiar, luate în calcul ca variante ultime, să majoreze taxele şi impozitele şi tăierea din banii alocaţi pentru investiţii. Principala provocare a Guvernului este, de altfel, felul cum gestionează bugetul de pensii, în condiţiile în care contribuţiile angajatorilor scad, pe măsură ce sunt afectaţi de criză, iar mii de oameni sunt concediaţi. Şi reforma salarizării unice este o problemă, în condiţiile în care scopul măsurii este reducerea drastică a cheltuielilor în sectorul public, capitol la care Ungaria este cu un pas înainte, eliminând al 13-lea salariu şi a 13-a pensie şi mărind penalităţile la pensionarea anticipată.
La Budapesta, guvernul a majorat de la 1 iulie TVA-ul, de la 20% la 25%, mărind şi accizele, în cadrul unui nou plan de măsuri, menit să aducă bani la buget, în condiţiile în care şi aici sunt probleme cu reducerea veniturilor colectate. De cealaltă parte, miniştrii Cabinetului Boc au decis să nu majoreze TVA-ul, deocamdată, măsură ce ar avea un efect puternic inflaţionist, în opinia BNR, trecând la o serie de alte măsuri fiscale, printre care adoptarea impozitului minim pe profit.
Oamenii de afaceri, reuniţi în proiectul Guvernul Privat, iniţiat de Business Standard, sunt vehemenţi împotriva oricărei majorări de TVA, propunând chiar o relaxare a fiscalităţii, după modelul deja practicat în alte state.
Până acum, încercările Guvernului de a-şi majora încasările la buget au înregistrat un eşec, în primele cinci luni, minusul pe partea de venituri bugetare este de 6,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 6,8%, în condiţiile în care o măsură importantă în acordul cu Fondul o constituie reducerea cheltuielilor.
Datele publicate ieri de BNR indicau o scădere atât de puternică a investiţiilor străine la finele lunii mai, încât remiterile muncitorilor români din străinătate au depăşit cu aproape 20% nivelul capitalului străin atras în economie.
În aprilie, Guvernul condus de Emil Boc contracta 19,95 mld. euro de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD, ca “o măsură de siguranţă” pentru depăşirea crizei economice, după cum declarau la acea dată oficialii români.
Analistul economic Bogdan Baltazar subliniază că în România este nevoie de o consolidare fiscală la fel de dură ca la unguri, însă aceasta trebuie să fie focusată pe alte probleme punctuale.
“Sporurile din sistemul bugetar nu numai că trebuie reduse drastic, ci este nevoie ca multe dintre ele să fie eliminate”, a precizat pentru Business Standard Baltazar. Atât Ungaria, cât şi România se confruntă cu evoluţii similare ale economiei în primul trimestru, (6,2% - contracţia PIB în T1 în România, iar 6,7% - contracţia PIB în T1 în Ungaria), dar şi cu instabilităţi politice generate de viitoare alegeri (în România - alegeri prezidenţiale în acest an, iar în Ungaria - alegeri guvernamentale în aprilie 2010, dar care ar putea să fie devansate). Mai mult, ambele ţări au contractat un împrumut de peste 20 miliarde euro de la FMI, CE şi BM, angajându-se să implementeze măsuri de redresare economică.
Deja, Ungaria a revizuit negativ ţintele principalilor indicatori macroeconomici şi s-a angajat la o politică de consolidare fiscală destul de dură, precum eliminarea celui de-al 13-lea salariu, a subvenţiilor pentru achiziţia de locuinţe sau a celor pentru energie.
Mai mult, Fondul vede economiile ambelor ţări pe zero anul viitor, respectiv PIB-ul României se va contracta cu 0,1%, iar cel al Ungariei - cu 0,9%.
Economia Ungariei s-a comprimat cu o rată anuală de 6,7% şi, potrivit, Ministerului ungar de Finanţe, deficitul bugetar va ajunge, până în septembrie, la 4,1% din PIB. Ca să se încadreze în ţintele FMI, Ungaria taie la sânge din cheltuielile bugetare şi mizează pe încasările mai mari din majorarea accizelor şi a TVA-ului, de la 20% la 25%.
Astfel, reforma pensiilor şi a salarizării publice a eliminat complet facilităţile privind plata celei de-a treia pensii, dar şi plata celui de-al 13-lea salariu.
De asemenea, vârsta de pensionare a fost majorată la 65 de ani, măsură luată în calcul şi de România, în elaborarea reformei pensiilor. Ungurii au eliminat, de asemenea, indexarea anuală a pensiilor cu inflaţia. De asemenea, statul introduce penalităţi financiare pentru persoanele care se pensionează mai devreme. Şi România ia în calcul, în elaborarea legii pensiilor, însăsprirea condiţiilor de pensionare anticipată, informaţie confirmată de către Mihai Şeitan, consilier de stat pe programele sociale la Guvernul României. O altă măsură dură pentru populaţie, asumată de către unguri, este eliminarea subvenţiilor la achiziţia de locuinţe, dar şi a subvenţiilor la energie.
FMI şi “căpşunarii” au salvat din nou România de un vârf al plăţilor externe salvat
O zecime din datoria externă pe termen scurt a României a fost plătită în mai, iar soldul a scăzut de la 20 la 18 miliarde euro. Scăderea de două miliarde euro este egală cu aceea din primele patru luni, după ce un vârf de plată de 4,5 mld. euro a fost rostogolit doar pe jumătate.
Astfel, banii viraţi de FMI la începutul lunii mai au venit la limită pentru a preveni un derapaj valutar masiv sau pierderi majore din rezerva BNR.
De asemenea, depozitele nerezidenţilor au crescut masiv, cu peste 10%, adică jumătate de miliard de euro într-o singură lună. Banii au revenit în ţară, practic, odată cu încrederea, după ce, în lunile anterioare, BNR raportase scăderi constante. De asemenea, o altă componentă care a susţinut cursul valutar au reprezentat-o remiterile românilor din străinătate, care, în primele cinci luni, au scăzut cu doar 13% faţă de perioada similară a anului trecut. Remiterile au totalizat 2,9 mld. euro, ajungând astfel să fie mai mari chiar decât investiţiile străine directe, după ce acestea din urmă au scăzut cu 42% faţă de ianuarie-mai 2008, la doar 2,47 mld. euro.
