România este rămasă în urmă la multe din obiectivele Agendei Lisabona

Astfel, raportul - comandat în octombrie 2007 de guvernul francez şi realizat de o echipă coordonată de avocatul francez Laurent Cohen-Tanugi - arată că multe dintre obiectivele fixate prin Agenda Lisabona au puţine şanse să fie atinse în cele mai multe din ţările membre ale Uniunii.

Agenda de la Lisabona - devenită Strategia de la Lisabona - a fost relansată în 2005 şi reorientată spre creştere economică şi crearea de locuri de muncă.

În privinţa României, ţintele fixate prin agenda Lisabona în 2000, într-un moment în care aderarea ţării la Uniune părea încă foarte îndepărtată, sunt greu de atins în cea mai mare parte, cu câteva excepţii.

Astfel, în privinţa ratei de ocupare a forţei de muncă, România, Polonia şi Portugalia sunt singurele ţări din UE care au înregistrat o scădere a ratei de ocupare în intervalul 2000-2006, arată studiul menţionat. În 2006, România era codaşă în rândul celor 27 de state membre după acest criteriu, situându-se pe poziţia a 22-a, cu o rată de ocupare de sub 60%, faţă de peste 62% în 2000. România depăşea, la acest criteriu, doar Bulgaria, Italia, Malta, Ungaria şi Polonia - care era, în 2006, ultima în clasament.

Obiectivul fixat în Agenda Lisabona era de a atinge o rată de ocupare de cel puţin 70% până în 2010, însă în 2006 doar cinci ţări din UE - Danemarca, Olanda, Suedia, Marea Britanie şi Austria - îl îndeplineau.

Alte nouă ţări membre aveau rate de ocupare în apropierea pragului de 70% (de peste 65% fiecare) şi aveau şanse să îl atingă până în 2010, constată raportul. În acelaşi timp, şapte ţări - între care şi România - aveau în 2006 rate de ocupare de sub 60% şi şanse practic nule să atingă pragul peste doi ani.

Cheltuielile pentru cercetare - România era în 2006 penultima în clasament, salvată de Cipru

În privinţa cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare, Agenda Lisabona a fixat drept obiectiv atingerea unui nivel de 3% din produsul intern brut (PIB) până în 2010.

România se situa în 2006 la distanţe astronomice de statele dezvoltate din UE şi sub celelalte ţări care au aderat de curând la blocul comunitar, depăşind doar Ciprul, care are însă o economie puţin industrializată, bazată preponderent pe servicii.

Astfel, în 2006, cheltuielile de cercetare-dezvoltare reprezentau mai puşţin de 0,5% din PIB în România, fiind doar în uşor progres faţă de 2000, indică raportul Cohen-Tanugi. De altfel, doar patru ţări înregistrau în 2006 cheltuieli de sub 0,5% din PIB alocate acestui domeniu - Slovacia, Bulgaria, România şi Cipru.

Raportul francez indică, de altfel, o situaţie îngrijorătoare la nivelul Uniunii, în care în 2006 doar sume echivalente cu 1,8% din PIB erau alocate cercetării, cu mult sub pragul fixat prin Agenda Lisabona.

Singurele state care cheltuiau în 2006 mai mult de 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare erau Suedia şi Finlanda, alte patru ţări înregistrând cheltuieli între 2% şi 2,5% din PIB - Germania, Austria, Danemarca şi Franţa.

România este codaşă în UE şi la criteriul educaţiei tinerilor. Mai puţin de 80% dintre aceştia au terminat liceul.

Sursa: NewsIn