Barometrul Global al Corupţiei 2009 al Transparency International acoperă 69 de ţări şi analizează experienţa cotidiană a oamenilor în ceea ce priveşte mita, corupţia sectorului privat şi corupţia la nivel înalt în şase instituţii - partide politice, demnitari şi funcţionari publici, Parlament, afaceri şi sector privat, sector juridic şi mass-media.
O treime (33%) dintre românii incluşi în cercetarea sociologică consideră Parlamentul ca fiind zona cea mai coruptă, în timp ce 17% au indicat partidele politice, 18% justiţia, 13% sectorul privat, 15% funcţionarii publici şi demnitarii, iar 4% presa.
În plus, 69% dintre românii chestionaţi consideră că acţiunile guvernului actual în lupta împotriva corupţiei au fost ineficiente şi 20% au apreciat că sunt eficiente.
România este singura ţară din grupul său regional (denumit UE+, care include statele UE plus Islanda, Norvegia, Elveţia şi Israel) care indică în proporţie atât de mare Parlamentul drept cea mai coruptă instituţie, Lituania şi Israelul înregistrând 23% păreri negative, Bulgaria 21%, Cehia 12%, iar restul ţărilor europene sub 10%.
Cele mai vizate instituţii sau sectoare, din punctul de vedere al corupţiei, au fost, în Europa, sectorul de afaceri (indicat de opt ţări) şi partidele politice (şapte ţări).
În ceea ce priveşte sectorul privat, cele opt ţări sunt: Olanda - 58%, Danemarca - 63%, Norvegia - 62%, Luxemburg - 43%, Islanda - 55%, Portugalia - 33%, Spania - 29% şi Elveţia - 38%. Cele şapte ţări care au nominalizat partidele politice drept cele mai corupte sunt: Austria - 35%, Finlanda - 39%, Grecia - 58%, Ungaria - 42%, Israel - 40%, Italia - 44% şi Marea Britanie - 30%.
În schimb, Bulgaria este singura ţară din Eurpa care indică justiţia drept cel mai corupt sector, cu o proporţie de 38% dintre persoanele chestionate, fiind urmată de Lituania (23%), România (18%), Portugalia (14%), Spania (12%), iar restul ţărilor având sub 10 procente.
Alte trei ţări consideră demnitarii şi funcţionarii publici drept cei mai corupţi - Polonia (31%), Cehia (40%) şi Lituania (27%), în timp ce pentru presă procentajele ajung sub 20%, în afară de Elveţia, unde 21% indică mass-media drept cel mai corupt sector.
Pentru fiecare dintre cele şase instituţii luate în considerare respondenţii au fost rugaţi să acorde un claificativ de la 1 (deloc corupt) la 5 (extrem de corupt). Pentru partide politice, scorul României a fost de 4,3, la fel ca şi al Bulgariei şi al Israelului. Acest scor a fost depăşit, în Europa, doar de Grecia, care a acordat un scor de corupţie de 4,4 partidelor politice, în timp ce Ungaria a înregistrat 4,2 şi R. Moldova 3,6.
În ceea ce priveşte Parlamentul, România a fost singura ţară din Europa care a identificat, cu un scor de 4,3, această instituţie drept cea mai afectată de corupţie, fiind urmată, în grupul său regional, de Bulgaria (4,2), Israel (4,0) şi Lituania (4,0). Alte ţări, dintre cele analizate, care au considerat Parlamentul drept cea mai coruptă instituţie sunt Indonesia (4,4), Panama (4,6), dar şi Statele Unite (3,9) în timp ce R. Moldova a înregistrat in scor de 3,4.
Următoarea instituţie considerată cea mai coruptă în România este justiţia, scorul înregistrat fiind de 4,2, depăşit, în UE+, doar de Bulgaria, cu 4,6. În schimb, pentru sistemul judiciar, multe state europene au scoruri sub 3,5: Ungaria (3,1), Spania (3,0), Austria (2,4), Grecia (3,4).
În ceea ce priveşte corupţia sectorului privat, acesta a obţinut în România un scor de 3,9, cel mai mare fiind cel al Ungariei (4,3) şi al Islandei (4,3). Acelaşi scor ca şi România îl mai au Bulgaria şi Norvegia, pe continentul european.
Scorul obţinut de demnitari şi funcţionar publici este, pentru România, de 3,8, punctaje mai mari având, în Europa, Bulgaria (4,1), Italia (3,9) şi Lituania (3,9).
Cea mai puţin coruptă instituţie din Romania, dintre cele analizate, este considerată mass-media, cu un scor de 3,4. În schimb, în alte ţări, presa este catalogată cu scoruri mai mari de corupţie: Grecia (3,8), Ungaria (3,7), Norvegia (3,5) şi Luxemburg (3,5).
De remarcat este că România şi Bulgaria au cele mai mari scoruri medii, adică valoarea obţinută din media aritmetică a evaluăriilor menţionate mai sus. Faptul că România şi Bulgaria sunt singurele ţări din UE+ care au un punctaj mediu de 4,0 este o urmare a acordării unui calificativ foarte apropiat de 5 (exterm de corupt) pentru mai multe instituţii, explică Transparency International. În Europa, cele două ţări sunt urmate de Ungaria cu o medie de 3,8 şi de Italia, Lituania şi Grecia, cu o medie de 3,7. Majoritatea ţărilor europene au o medie sub 3,5.
De asemenea, realizatorii Barometrului, au împărţit ţările analizate în cinci grupuri diferite: ţări afectate în proporţie de peste 50% de corupţie, ţări afectate între 23% şi 49% de corupţie, ţări afectat între 13% şi 22%, ţări afectate între 7% şi 12%, ţări afectate 6% sau mai puţin.
România, Grecia şi Ungaria sunt singurele ţări din UE care fac parte din categoria 13-22%, alături de acestea aflându-se Serbia şi Ucraina, dar şi Kosovo, Belarus, Nigeria sau Pakistan.
R. Moldova face parte din categoria 23-49%, în timp ce majoritatea statelor UE, inclusiv Bulgaria, fac parte din categoria 6% sau mai puţin.
Un alt aspect analizat de Barometrul TI este disponibilitatea cetăţenilor de a plăti mai mult pentru a cumpăra de la o companie care nu este coruptă. România se clasează în categoria ţărilor în care foarte puţini oameni au răspuns afirmativ la această disponibilitate, sub 30%. Aceeaşi situaţia s-a înregistrat şi în Polonia, Ungaria, Bulgaria, Lituania, R. Moldova şi Elveţia. În Austria sau SUA, peste 64% dintre respondenţi ar fi dispuşi să plătească mai mult, iar în Grecia, Portugalia, Rusia şi Marea Britanie această disponibilitate o au între 46% şi 64% dintre persoane.
La întrebarea care verifică dacă în ultimele 12 luni respondentul sau cineva care locuia în gospodăria sa a plătit mită, 14% dintre respondenţii români au răspuns afirmativ, în Europa scorul fiind întrecut de Lituania, cu 30% răspunsuri afirmative, şi Grecia, cu 18%, în timp ce Bulgaria înregistrează 5%. În afară de Cehia, care are 11%, toate celelalte ţări europene au sub 5% răspunsuri afirmative.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
