După un început de an marcat de prudență fiscală și incertitudini geopolitice regionale, economia României pășește în a doua jumătate a anului 2025 cu semne amestecate: pe de o parte, indicatorii de stabilitate dau motive de optimism; pe de altă parte, presiunile inflaționiste și dinamica lentă a investițiilor rămân factori de risc.
Creștere economică modestă, dar stabilă
Conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, PIB-ul României a înregistrat o creștere de aproximativ 2,3% în prima jumătate a anului. Proiecțiile pentru restul lui 2025 variază între 2,5% și 3%, în funcție de performanța exporturilor și de absorbția fondurilor europene. Agricultura, afectată de fenomene climatice extreme în primăvară, s-ar putea redresa parțial în lunile următoare, contribuind la o ușoară revigorare a sectorului primar.
Inflație în scădere, dar persistă riscuri
După vârfurile inflaționiste din 2022–2023, rata anuală a inflației a coborât la aproximativ 5% în iulie 2025. Banca Națională a României menține o politică monetară precaută, cu o dobândă de referință stabilizată în jurul valorii de 6,25%. Deși energia și combustibilii nu mai generează presiuni puternice, prețurile alimentelor și serviciilor continuă să afecteze bugetele gospodăriilor. O eventuală relaxare monetară este puțin probabilă înainte de sfârșitul anului.
Piața muncii: deficit de forță de muncă și salarii în creștere
În ciuda unei rate a șomajului scăzute – în jur de 5,4% –, piața muncii din România se confruntă cu un deficit structural de forță de muncă în sectoare precum construcțiile, transporturile și IT-ul. Salariile medii nete continuă să crească, cu un avans de peste 10% față de anul trecut, impulsionate atât de inflație, cât și de competiția pentru talente. Această dinamică ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea costurilor pentru mediul privat.
