România se numără printre cele nouă state membre vizate de o nouă abordare europeană privind finanțarea regiunilor de la frontiera estică a Uniunii Europene. Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European (REGI) cere ca, în viitorul buget pentru perioada 2028-2034, până la 10% din bugetele unor instrumente europene relevante să poată fi rezervate acestor regiuni, afectate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunile geopolitice, conform 2eu.brussels.
Propunerea a fost adoptată de comisia parlamentară cu 23 de voturi pentru, două împotrivă și șase abțineri și urmează să fie dezbătută în plenul Parlamentului European în noiembrie. România este inclusă alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Important este că procentul de 10% nu se aplică întregului buget al Uniunii Europene. El se referă la bugetele unor instrumente financiare considerate relevante pentru regiunile estice. De asemenea, propunerea nu stabilește o sumă care să revină automat României și nu reprezintă încă o alocare financiară aprobată.
România, inclusă într-un grup de nouă state
Noua strategie europeană pornește de la problemele specifice cu care se confruntă regiunile aflate în apropierea frontierei estice: riscuri de securitate, perturbări comerciale, reducerea investițiilor, depopulare, lipsa forței de muncă și presiuni asupra serviciilor publice.
România este inclusă în acest cadru prin frontiera cu Ucraina și prin poziția sa strategică la Marea Neagră. Documentele europene tratează însă problema dincolo de dimensiunea militară. Infrastructura, investițiile private, piața muncii, accesul la servicii publice și evoluțiile demografice sunt considerate componente ale aceleiași vulnerabilități regionale.
Strategia europeană are cinci direcții principale: securitate și reziliență, creștere și prosperitate regională, valorificarea avantajelor locale, conectivitate și măsuri destinate populației și comunităților.
Fonduri suplimentare și reguli mai flexibile
Comisia REGI solicită nu doar rezervarea unei părți din bugetele instrumentelor europene, ci și o alocare suplimentară pentru regiunile care suportă costuri ridicate generate de război, presiuni hibride, probleme demografice și deteriorarea condițiilor economice.
Eurodeputații cer reguli mai flexibile pentru modificarea programelor și pentru eligibilitatea proiectelor, precum și un mecanism special de cofinanțare. Pentru anumite investiții din regiunile estice, contribuția europeană ar putea ajunge la 95%, iar în cazul proiectelor considerate esențiale pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică, până la 100%. Aceste procente reprezintă însă solicitări ale comisiei REGI și nu sunt încă reguli aplicabile pentru bugetul 2028-2034.
Printre domeniile vizate se află infrastructura rutieră și energetică, sănătatea, infrastructura maritimă și digitală, conectivitatea, pregătirea civilă, reziliența și proiectele cu utilizare duală. Sunt incluse, de asemenea, măsuri pentru dezvoltarea competențelor, păstrarea tinerilor în regiune și consolidarea serviciilor sociale.
150 de milioane de euro pentru cooperarea cu regiunile estice
O componentă distinctă vizează programele Interreg. Suspendarea cooperării cu Rusia și Belarus a dus, potrivit estimării REGI, la o pierdere netă de aproximativ 150 de milioane de euro pentru regiunile estice.
Comisia parlamentară solicită ca viitoarele programe Interreg să prevadă cel puțin o sumă echivalentă pentru compensarea acestei pierderi. Banii reprezintă însă o solicitare pentru viitorul buget european și nu au fost încă aprobați sau transferați către regiunile vizate.
România are deja acces la mecanisme financiare speciale
Unele instrumente europene oferă deja condiții mai favorabile anumitor regiuni de la frontiera cu Rusia, Belarus sau Ucraina. În actuala perioadă bugetară, anumite programe pot beneficia, în condiții specifice, de o prefinanțare suplimentară de 9,5% și de alte flexibilități.
Aceste mecanisme nu trebuie însă confundate cu propunerile formulate acum pentru perioada de după 2027. Ele fac parte din actualul cadru financiar 2021-2027, în timp ce rezoluția REGI urmărește introducerea unor mecanisme distincte în bugetul 2028-2034.
În același timp, în actualul cadru au fost deja redirecționate 34,6 miliarde de euro din politica de coeziune către priorități precum competitivitatea, apărarea, locuințele accesibile, gestionarea apei și infrastructura energetică. Din această sumă, 5,6 miliarde de euro sunt orientate către regiunile estice. Aceste fonduri aparțin însă perioadei 2021-2027 și nu reprezintă finanțarea suplimentară solicitată acum pentru următorul buget.
Nu există încă o sumă pentru România
Pentru România, una dintre principalele precizări este că noua propunere europeană nu stabilește o sumă concretă care ar urma să fie alocată țării.
Nici plafonul de până la 10%, nici propunerea privind cofinanțarea de până la 95% sau 100% nu constituie în acest moment drepturi financiare deja aprobate. Valoarea efectivă a fondurilor va depinde de negocierile asupra Cadrului Financiar Multianual 2028-2034, de criteriile teritoriale și de programele care vor fi aprobate ulterior.
Rezoluția REGI reprezintă, prin urmare, o etapă în definirea poziției Parlamentului European. Ea trebuie să ajungă în plen în noiembrie, iar bugetul pentru perioada 2028-2034 va necesita ulterior negocieri între instituțiile europene și statele membre.
Pentru România, miza este importantă mai ales pentru regiunile aflate în apropierea Ucrainei și a Mării Negre, unde Bruxelles-ul leagă tot mai strâns politica de coeziune de securitate, reziliență, infrastructură și dezvoltare economică.
