România continuă să recupereze bani din împrumuturile acordate în perioada regimului comunist, unele dintre ele datând din anii în care Nicolae Ceaușescu încerca să extindă relațiile economice ale țării cu state din Africa, Orientul Mijlociu și Asia. În ultimii ani, statul român a reușit să recupereze peste 300 de milioane de dolari, însă mai există datorii semnificative care rămân de încasat, unele dintre ele fiind extrem de dificil de recuperat.
România încă recuperează bani împrumutați de Ceaușescu. Care sunt datornicii?
Potrivit datelor oficiale, în perioada 2020–2025 România a încasat aproximativ 305 milioane de dolari din împrumuturile acordate în trecut Irakului și Mozambicului. Recuperarea banilor s-a făcut în tranșe anuale, iar sumele au scăzut treptat de la an la an (55,9 milioane de dolari în 2020, 53,7 milioane în 2021, 51,7 milioane în 2022, 50,1 milioane în 2023, 48,3 milioane în 2024 și 45,76 milioane de dolari în prima jumătate a anului 2025). Conform Adevărul, autoritățile române spun că procesul de recuperare continuă, iar instituțiile statului fac demersuri constante pentru a determina țările debitoare să își respecte obligațiile asumate prin acordurile semnate.
Datoria de peste 1,7 miliarde de dolari pe care România nu o poate recupera de la Cuba
În ciuda acestor încasări, cea mai mare problemă pentru România rămâne datoria uriașă a Cubei. Statul cubanez datorează României 1.741.566.698 de ruble transferabile, moneda folosită în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER), blocul economic al statelor comuniste desființat în 1991. Dacă această sumă ar fi convertită la paritatea simbolică de unu la unu cu dolarul american, datoria ar depăși 1,74 miliarde de dolari. Problema este că stabilirea coeficientului real de conversie între rubla transferabilă și dolar nu a fost niciodată negociată, iar autoritățile cubaneze refuză categoric să înceapă discuțiile.
De-a lungul timpului, România a încercat mai multe variante pentru a recupera această datorie. În decembrie 2018, fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, împreună cu ministra Sănătății de la acea vreme, Sorina Pintea, au efectuat o vizită oficială la Havana pentru a propune soluții alternative. Una dintre idei a fost dezvoltarea unor colaborări în domeniul medical, inclusiv proiecte comune pentru tratamente oncologice și diabetologie, care ar fi permis României să obțină venituri compensatorii. Deși discuțiile păreau inițial promițătoare, vicepreședintele cubanez Ricardo Cabrisas a respins propunerea, iar negocierile nu au avansat.
