Sondajul evidenţiază, de altfel, faptul că la nivelul Europei Centrale şi de Est se înregistrează un punctaj slab la nivel de inovaţie, ceea ce riscă să compromită cinci ani de creştere economică, pe fondul erodării pieţei forţei de muncă ieftine.

“Avantajul costurilor reduse ale forţei de muncă, iniţial un catalizator pe termen scurt al creşterii economice din regiune, începe să se erodeze şi trebuie să fie înlocuit cu o strategie durabilă, pe termen lung, pentru asigurarea succesului. O abordare planificată şi controlată privind promovarea inovaţiei sunt elementele care diferenţiază economiile de succes, iar o colaborare strânsă între guverne, instituţiile de învăţământ şi comunitatea de afaceri pot crea un mediu dinamic care să le permită talentelor autohtone nevalorificate să prospere. Tehnologia informaţiilor reprezintă în zilele noastre fundamentul pentru un procent ridicat de soluţii inovatoare şi poate avea un efect de transformare asupra dezvoltării economice, prin idei, inovaţie şi IT – de altfel o combinaţie de neînvins", a declarat Alfonso Di Ianni, Senior Vice President, Oracle pentru Europa de Est şi Zona CSI.

În România, problema principală este reprezentată de mediul nefavorabil inovaţiilor, fapt care ţine pe loc întreprinzătorii autohtoni talentaţi, precum şi companiile. Conform studiului, aproximativ 59% din companiile româneşti acuză lipsa de susţinere din partea autorităţilor.

Din punctul de vedere al companiilor incluse în studiu, factorii cei mai importanţi pentru dezvoltare îi reprezintă stabilitatea la nivel macroeconomic, mediul de reglementare şi protecţia proprietăţii intelectuale pentru inovaţii. Însă, doar un număr mic de întreprinzători consideră aceşti factori ca fiind favorabili în România.

În privinţa recomandărilor, Oracle propune introducerea unor scutiri de taxe pentru companiile inovatoare tinere, deoarece, potrivit studiului EIU, în România stimulentele fiscale pentru sprijinirea sectorului privat de investiţii în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovaţie (CDI) sunt subdezvoltate, iar cotele unice de impozitare şi scutirile de impozit pe venit sunt disponibile numai în anumite condiţii. Guvernul are ca prioritate crearea a unui Fond Naţional cu capital de risc pentru CDI, dar până acum fără prea multe rezultate.

Un alt capitol în care România are deficienţe este acela al relaţiilor dintre companii şi universităţi. Prin încurajarea companiilor să acorde sponsorizări studenţilor şi să ofere cunoştiinţe profesionale, nivelurile de ocupare a forţei de muncă şi calificare în regiune ar putea creşte semnificativ. Strategia naţională privind CDI pentru perioada 2007-2010 va promova stimulentele fiscale pentru proiecte comune între institutele de cercetare şi dezvoltare şi universităţi. În ceea ce priveşte numărul de absolvenţi ai unei facultăţi de Ştiinţe tehnice şi Inginerie, România ocupă o poziţie inferioară, aproximativ 10 din 1000 de persoane cu vârstele cuprinse între 20 şi 29 de ani absolvind o astfel de facultate în 2005, potrivit studiului.

În urma sondajului EIU iniţiat de Oracle, s-a constat că economiile ţărilor cuprinse în studiu riscă a fi afectate în următorii cinci ani din cauza nivelului scăzut înregistrat în ceea ce priveşte inovaţia. Deşi aria vizată a beneficiat de inovaţie din punct de vedere economic, în ultimii cinci ani, datorită companiilor multinaţionale care au înfiinţat operaţiuni în regiune, nu au existat suficiente „scurgeri” de tehnologie şi know-how din partea acestora, iar inovaţiile nu au reuşit să pătrundă în mediul de afaceri autohton.

Studiul analizează performanţa prezentă şi viitoare în materie de inovaţie şi mediul general de inovaţie din 12 ţări: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Rusia, Slovacia, Slovenia şi Ucraina.

Sursa: NewsIn