Începând cu 2017, România nu a plătit contribuția la programele spațiale ale Agenției Spațiale Europene, reiese dintr-o notă de informare făcută de Ministerul Cercetării. Au fost plătile numai cheltuielile minimale privind finanțarea organizației și programele de cercetare fundamentală, reprezentând cca. 20% din total. Astfel, se spune în document, se periclitează participarea
tehnologiei și industriei naționale în cadrul programelor spațiale europene, întrerupându-se
astfel un proces în evoluție, după eforturi de mai mult de două decenii.
Începând cu 1 iulie 2018, datorită neefectuării plăților, România a pierdut dreptul de vot în cadrul Consiliului si Comitetelor de program ESA, generându-se un precedent periculos cu efecte imprevizibile asupra mediului industrial și tehnologic național în domeniul spațial și conexe.
Pentru anul 2017, participarea României la programe ESA în derulare, conform deciziilor Consiliului miniştrilor spaţiului, a fost de 22.812.422 euro. Întrucât România nu a plătit contribuția pe anul 2017, ESA a contractat un împrumut la bancă în vederea continuării
programelor la care participă industria românească, împrumutul generând astfel, penalizări
pentru România. Pentru anul 2018, participarea României la programe în derulare, conform
deciziilor Consiliului miniştrilor spaţiului, a fost de 34.563.549 euro. Această plată nu s-a
efectuat. Pentru anul 2019, contribuția financiară a României la programele opționale in
derulare este de 37.265.847 euro.
În urma neplății acestor obligații asumate față de o organizație internațională interguvernamentală, participarea României la ESA întâmpină dificultăți cu consecințe
foarte serioase pe termen scurt, mediu și lung:
- scăderea factorului de retur financiar industrial;
- creșterea costurilor în achizițiile de tehnologie aerospațială și de apărare, prin creșterea
riscurilor de țară;
- pierderea capacităților de înaltă tehnologie realizate și în curs de realizare (producția și
testarea de sateliți și componente de sateliți, componente de rachete lansatoare, infrastructura de sol spațială, imagerie satelitară, echipamente de zbor).
- pierderi de resursă umană, diplomatică și de imagine, altele.
Este pentru prima dată în istoria ESA, de la înființarea sa în 1975, când un Stat Membru
ajunge în această situație.
Conform Convenției ESA, Art. XI, pct. 6b, un stat membru pierde dreptul de vot în cadrul
Consiliului și Comitetelor de Program ESA atunci când valoarea contribuției restante depășește
valoarea contribuției stabilite pentru anul curent. Astfel, pentru ca România să poată recupera dreptul de vot, este necesară plata imediată a sumei minime pe programe de 49.394.345 euro. Această plată va permite menținerea dreptului de vot până la 31.01.2020. Suma reprezentând contribuția României la Agenția Spațială Europeană constituie obligație de plată pentru statul român.
Agenţia Spaţială Europeană (ESA), fondată în 1975, reunește în prezent 22 state membre și
este considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentală europeană având caracter ştiințific şi tehnologic, asigurând elaborarea şi implementarea programului spaţial în Europa, cu un buget anual de circa 5 miliarde de euro. România a încheiat primul Acord cu Agenția Spațială Europeană (ESA) în anul 1992, document ratificat prin Legea nr. 40/1993, urmat în anul 1999 de Acordul privind cooperarea în exploatarea şi folosirea paşnică a spaţiului. Începând cu anul 2006, România a devenit Stat European Cooperant al ESA, statut ratificat prin Legea nr.1/2007. Ulterior, în 2011, țara noastră a devenit al 19-lea stat membru ESA fiind, după Cehia, a doua țară acceptată ca stat membru cu drepturi depline dintre cele foste socialiste.
În conformitate cu prevederile Legii 262/2011, plata contribuției României la programele
spațiale europene se efectuează din bugetul Ministerului Cercetării și Inovării, România alocând
aceste fonduri de CDI prin ESA, având avantaje majore:
a) Asigurarea de activități pentru organizațiile din România în programe de cea mai înaltă
tehnologie – programele spațiale europene;
b) Accesul organizațiilor din România la tehnologiile din patrimoniul ESA;
c) Asigurarea obținerii de rezultate ale cercetării clare și cuantificabile, prin standardele
spațiale ESA;
d) Asigurarea viabilității tehnologice la nivel înalt pentru cercetarea și industria din
România;
e) Formarea de specialiști și crearea de locuri de muncă de înaltă calificare.
ESA funcționează după principiul fair-return:
- contribuția financiară a României se returnează integral în țară sub formă de contracte
încheiate între ESA și persoane juridice române;
- proprietatea intelectuală/industrială rămâne în custodia României.
În prezent, sunt înregistrate și admise pentru a încheia contracte cu ESA mai mult de 170 de
entități românești (private și de stat, din industrie, cercetare și universități). Acestea au încheiat
mai mult de 185 de contracte în ultimii 4 ani. Prin programele ESA s-a obținut până în prezent un retur al contribuției naționale de 86%-91%, capacitățile naționale permițând creșterea la 96%, acesta fiind mult superior celui obținut în programele de cercetare-dezvoltare-inovare ale Uniunii Europene.
Astfel, investiția în programele ESA este dintre cele mai eficiente, fondurile fiind cheltuite integral în țară. Practic, fondurile de cercetare-dezvoltare sunt alocate de ESA către entitățile naționale de cercetare-dezvoltare pentru realizarea de programe spațiale europene, riscurile fiind minime, iar ritmicitatea obținerii rezultatelor optimă.
Conducerea curentă a ESA se face de către Consiliul ESA, ce se întrunește trimestrial, România
fiind reprezentată, ca și celelalte state, de Agenția Spațială Română. Conducerea la nivel
superior se face de către Consiliul ESA la nivel ministerial ce se întrunește la 3-4 ani, unde
delegația este condusă de ministrul însărcinat cu spațiul - de regulă miniștrii cercetării, științei,
tehnologiei. Modul de angajare și plată al contribuției financiare naționale către ESA este stabilit prin Legea nr. 262/2011 și prin Convenția ESA. Sunt două tipuri de contribuții, fixă (denumită obligatori și pentru programe (denumită opțională pentru că fiecare țară își determină calitativ și cantitativ programele și misiunile spațiale la care participă).
Contribuția fixă este stabilită prin lege și se calculează ca proporție din venitul național net între
cele 20 de state membre, României revenindu-i aproximativ 1%. Aceasta reprezintă costurile
generale de administrare, programele de cercetare fundamentală și costurile asociate Centrului
Spațial European din Guyana Franceză.
Contribuția pe programe reprezintă cota de participare la fiecare dintre programele și misiunile
spațiale multianuale ale ESA, selectate de România și aprobate. Acestea se stabilesc de către
Consiliul ESA la nivel ministerial (CM) la întrunirile organizate o dată la 2-4 ani, ulterior devenind obligații de plată. Miniștri negociază și angajează participarea pe programe multianuale cu diverse durate și distribuții de costuri. Se angajează o suma totală, distribuția pe programe fiind aprobată de miniștri conform negocierilor și sugestiilor făcute de Agenția Spațială Română. Din derularea fiecărui program rezultă contribuțiile anuale ale României care se calculează ulterior stabilirii sumei totale. Contribuția fixă, reprezentând cca. 25% din total, a fost plătită anual fiind stabilită prin lege.
Pentru plata contribuției la programe s-au adoptat Hotărâri de Guvern anuale, elaborate în urma angajamentelor multianuale de participare la programe luate în Consiliile ministeriale. Ambele contribuții se plătesc, conform legii 262/2011, din bugetul Ministerului Cercetării și Inovării.
De la admiterea României în ESA în anul 2011, s-au efectuat trei angajamente în cadrul
Consiliilor ministeriale de la Napoli (2012), Luxemburg (2014) și Lucerne (2016). Angajamentele au fost făcute de miniștrii sau secretarii de stat care au condus delegațiile pe bază de plafoane de angajare stabilite prin Memorandumuri aprobate de Primul Ministru și de ministrul Educației și cercetării, pentru programele propuse și agreate de Agenția Spațială Română și ESA. În urma acestora și pe baza sumelor agregate anual de ESA s-au emis hotărâri de guvern și s-au efectuat plăți în anii 2013 - 2016.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
