România nu este singura ţară din UE care primeşte ajutoare de stat

Nume mari precum La Poste sau RATP fond de pensii din Franţa, Deutsche Post din Germania sau Volvo Cars din Belgia apar pe lista neagră a autorităţilor pentru concurenţă. Cele mai multe dintre cazuri se află în continuare pe masa Comisiei, alături de dosare investigate pentru presupuse ajutoare de stat sub formă de facilităţi fiscale, granturi directe sau reduceri la contribuţiile sociale.

România a primit până în acest moment 13 avertizări de încălcare a Tratatului de aderare din cauza unor presupuse ajutoare de stat oferite companiilor din domeniul mineritului, al energiei sau al construcţiei de maşini. Numărul investigaţiilor care vizează companii din ţara noastră este mic în comparaţie cu avertismentele date de Comisie unor state precum Cehia sau Ungaria, în primul lor an de la aderare.

Autorităţile de concurenţă au obligaţia să analizeze orice suspiciune legată de un eventual ajutor de stat. Verdictul nu trebuie să fie neapărat negativ. Un exemplu este cazul Hyundai Motor din Cehia. Comisia a demarat o investigaţie după ce statul ceh a decis acordarea unui ajutor de 111 milioane de euro pentru construirea unei noi fabrici de automobile. Ajutorul constă în bani, într-un teren oferit la un preţ redus, dar şi în alte beneficii. După o analiză amănunţită, comisarul pentru concurenţă, Neelie Kroes, a hotărât că ajutorul a fost legal.

Hyundai reprezintă un caz fericit. Există şi reversul medaliei. Un exemplu este fabrica Daewoo din Varşovia. Pe 30 aprilie 2004, cu o zi înaintea aderării la Uniunea Europeană, autorităţile poloneze au trimis Comisiei o notificare legată de acordarea unui ajutor de stat de 82 de milioane de euro companiei Daewoo. Bruxelles-ul a decis că măsura nu poate fi încadrată la categoria ajutor dat înaintea aderării şi a deschis o investigaţie. Ancheta a durat mai bine de doi ani şi jumătate. Concluzia a fost că Polonia a acordat un ajutor nepermis companiei. Prin urmare, Comisia a decis ca ajutorul să fie aprobat, cu două condiţii: fabrica să-şi limiteze producţia la 150.000 de unităţi pe an şi vânzările în UE, la 107.000 bucăţi pe an până în 2011, pentru a evita distorsionarea pieţei.

O decizie similară riscă şi România, în cazul Automobile Craiova. Deocamdată, Bucureştiul a fost anunţat că trebuie să suspende acordarea oricărui ajutor de stat până la finalizarea investigaţiei declanşate de Comisia Europeană. Guvernul i-a cerut Parlamentului să amâne dezbaterea asupra legii speciale de privatizare a uzinei până când Bruxelles-ul va lua o decizie în acest caz.