Precizările au intervenit după ce ministrul ucrainean de externe, Kostiantin Grişcenko, a declarat miercuri, la Bucureşti, că t-tratativele cu România pe tema Krivoi Rog continuă. Întrebat dacă există discuţii pentru recuperarea sumelor pierdute de România la Krivoi Rog, ministrul ucrainean de externe a răspuns că "tratativele se desfăşoară, continuă".
"Sper că vom ajunge la o înţelegere reciprocă de interes comun pentru ambele părţi", a adăugat ministrul Kostiantin Grişcenko, după întrevederea cu şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi.
Petru Ianc a explicat pentru NewsIn că, potrivit legii, nu ne putem recupera banii investiţi în combinatul de la Krivoi Rog decât dacă va fi finalizat combinatul. "Dintre cele trei ţări participante, România are cea mai mare cotă de realizare. România a cheltuit până în prezent 780 de milioane de ruble transferabile. Şi ar trebui discutat inclusiv cât este acum rubla transferabilă, care atunci era echivalentă cu un dolar", a spus Petru Ianc.
Potrivit acestuia, lucrările la combinat au fost oprite în 1998. "Suntem blocaţi de lipsa lor de iniţiativă. Ei de 13 ani tot vor să vândă", a adăugat Ianc.
Şeful Fondului pentru Proprietatea Statului din Ucraina a declarat săptămâna trecută că un acord cu România pe tema compensaţiilor pentru combinatul de la Krivoi Rog este "problematic", sugerând că aşteptările României - care s-ar ridica la un miliard de dolari - sunt prea mari.
Fondul pentru Proprietatea Statului (FPS) din Ucraina nu are niciun fel de planuri pentru a privatiza combinatul de la Krivoirog, din cauza participaţiei pe care o deţin cele câteva ţări străine (inclusiv România - n.r.) ce s-au implicat în construcţia uzinei, a mai declarat şeful FPS Ucraina.
"Până nu reglementăm relaţiile cu ţările străine, este imposibil să facem vreun pas către privatizare", a explicat Oleksandr Riabcenko, citat de UKRINFORM. El a precizat că este vorba despre un angajament asumat faţă de România, Germania şi Bulgaria.
Oficialul ucrainean a mai spus că aşteptările românilor "sunt foarte mari" şi că este puţin probabil că partea română va accepta o reducere acestor pretenţii, care s-ar ridica la un miliard de dolari. "Au transformat toţi aceşti peleţi în dolari şi aşa a apărut o cifră aşa frumos rotunjită. Au deja convingerea că vor primi de la Ucraina această sumă. Acum, este foarte problematic să cădem de acord", a declarat şeful Fondului pentru Proprietatea Statului.
Uzina siderurgică de la Krivoi Rog (KGOKOR), a cărei construcţie a început în 1983 în Uniunea Sovietică şi în care au fost implicate Germania de Est, Cehoslovacia, Ungaria şi România, este gata în proporţie de 70%, potrivit părţii ucrainene.
Ţările încă implicate în prezent în proiectul de construcţie - Ucraina, Slovacia şi România - au calculat că, după ce va fi construită, uzina va satisface nevoile lor de peleţi la un preţ redus, explica UKRINFORM.
În momentul în care s-a oprit construcţia la Krivoi Rog, România - care convenise să investească în proiect 800 de milioane de dolari - se achitase deja de 80% din obligaţii, graţie unor împrumuturi.
Germanii şi bulgarii s-au retras însă din proiect, asumându-şi pierderile, astfel că, după dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a primit în proiectul Krivoi Rog 56,4% din acţiuni, România 28% şi Slovacia 15,6%.
Lucrările de construcţie au fost blocate la începutul anilor '90, iar combinatul nu a intrat niciodată în exploatare, rămânând, teoretic, în conservare. În realitate, şantierul a devenit o pradă pentru furturile de materiale, astfel încât statul român a fost nevoit să angajeze o firmă de pază, ceea ce nu a garantat oprirea sustragerilor.
În octombrie anul trecut, guvernul ucrainean anunţa că are de gând să relanseze privatizarea combinatului de îmbogăţire a minereurilor acide cu conţinut de fier de la Krivoi Rog, urmând ca Ministerul Industriei să atragă investitori care să poată finaliza construcţia uzinei şi să o dea în exploatare.
În urmă cu un an, în mai 2010, ministrul economiei de atunci, Adriean Videanu, declara că statul român vrea să-şi vândă participaţia la combinatul de minereuri Krivoi Rog din Ucraina către ArcelorMittal, cu condiţia ca grupul să-şi dubleze producţia de oţel la Galaţi. Statul român şi ArcelorMittal urmau să înceapă negocieri pe această temă.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
