România ocupă un loc aparte în statisticile europene. Este țara cu cei mai mulți cetățeni stabiliți în alte țări din Uniunii Europene. Peste 3,1 milioane de români trăiesc legal în afara granițelor, potrivit datelor Eurostat. Estimările depășesc 4,5 milioane de persoane.
România, pe primul loc în UE la numărul de emigranți. Un fenomen cu impact major
Se crede că procentul este și mai mare, datorită persoanelor care nu apar în evidențele oficiale. Practic, mai mult de 16% din populația României locuiește în străinătate. Un procent mult peste cel al unor țări precum Polonia, Bulgaria, Ungaria sau Cehia. Acest exod masiv afectează profund demografia, economia și viața țării. România pierde anual forță de muncă activă, în special tineri, iar comunități întregi din mediul rural sau din orașele mici se golesc treptat, sătui de salariile mici și promisiunile autorităților. Consecințele sunt vizibile, anume- îmbătrânirea populației, lipsa specialiștilor și presiune tot mai mare pe sistemele publice. Deși mult timp Spania și Italia au fost principalele noi ”case” ale românilor, în ultimii ani se observă o schimbare de direcție. Scumpirile accelerate din sudul Europei îi determină pe mulți să își caute un trai mai stabil în Germania sau Marea Britanie. Țări percepute ca oferă salari și un sistem social mai bun.
Germania, cea mai importantă „țară de adopție” pentru mii de români, peste Spania și Italia
România, prima din UE la numărul de emigranți! Germania este una dintre țările care a „câștigat” cel mai mult din migrația românească. Aici, comunitățile românești se extind rapid, iar integrarea este adesea facilitată de rețele deja existente. Un exemplu dat de Pro TV este familia Tăut, stabilită în Bayreuth, în apropiere de Nurnberg. Soțul lucrează într-o fabrică din zonă și, ocazional, livrează ciocolată. Însă duminica îmbracă sutana și slujește ca preot, adunând comunitatea românească la biserică. Sociologul Ciprian Iftimoaiaie explică situația ca fiind una socio-demografic, puternic condiționat economic.
„Este vorba despre instabilitate, lipsa încrederii în instituții, corupție, birocrație excesivă și nemulțumiri legate de calitatea serviciilor publice. În mediul rural și industrial, mai ales tinerii au perspective slabe pentru carieră și dezvoltare personală”, explică sociologul. La acești factori se adaugă și atracțiile oferite de alte țări:-salarii mai mari, stabilitate, servicii publice mai eficiente și, nu în ultimul rând, existența unor comunități românești deja consolidate, cum sunt cele din Italia sau Germania. „Aderarea la Uniunea Europeană a funcționat pentru ca o supapă socială”, mai spune Iftimoaia, subliniind că libera circulație a permis românilor să caute rapid alternative atunci când speranțele din țară au scăzut.
