România plăteşte 120.000 euro pentru un studiu despre consecinţele canalului Bîstroe asupra Deltei

Suma anunţată este fără TVA, iar finanţarea va fi efectuată de la bugetul de stat.

Studiul va trebui făcut între 28 septembrie şi 31 decembrie 2009 în limba română. Dată limita de depunere a ofertelor este 11 septembrie 2009, ora 16:00, data limită de evaluare a ofertei este 16 septembrie, ora 18:00, iar data limită de valabilitate a ofertei este 10 noiembrie 2009, potrivit anunţului de participare publicat pe sistemul electronic de achiziţii publice.

"Studiul va fundamenta poziţia părţii române în cadrul întâlnirilor bilaterale româno-ucrainene, precum şi în cadrul întâlnirilor din cadrul Convenţiei ESPOO cu privire la impactul transfrontier al canalului Bâstroe, şi va oferi o perspectivă de ansamblu asupra monitorizării efectelor canalului navigabil de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră efectuat de Ucraina în Delta Dunării. Studiul va cuprinde o primă serie de rezultate ale monitorizarii efectuate în perioada acoperită de studiu", a mai anunţat Ministerul Mediului.

Firmele interesate vor trebui să depună o garanţie de bună execuţie a contractului, în cuantum de 5% din valoarea acestuia, fără TVA, sub formă de scrisoare de garanţie emisă de o societate bancară sau de o societate de asigurări.

Criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut, se mai arată în anunţ, unde se menţionează, printre altele, că la deschiderea ofertelor nu sunt persoane autorizate.

România şi Ucraina au păreri divergente în ce priveşte Canalul Bîstroe. Pe 20 iulie, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Alin Şerbănescu, declara că România şi Ucraina vor continua consultările privind impactul transfrontalier al Canalului Bîstroe în scris, România urmând să trimită întrebări detaliate cu privire la impactul proiectului, iar partea ucraineană urmând să răspundă tot în scris.

În perioada 15-16 iulie, a avut loc la Kiev o nouă rundă de consultări româno-ucrainene la nivel de experţi cu privire la impactul negativ asupra teritoriului României al proiectului canalului de navigaţie realizat de Ucraina în Delta Dunării. Ministerul ucrainean al Transporturilor şi Comunicaţiilor a anunţat ulterior că România va prezenta Ucrainei până la 3 august o listă de probleme privind influenţa canalului "Dunăre-Marea Neagră" asupra mediului.

Potrivit reprezentantului MAE, România a pus accent, în cadrul discuţiilor de la Kiev, pe "caracterul incomplet" al documentaţiei transmise de Ucraina. "Problemele ridicate de partea română în privinţa impactului transfrontalier al proiectului au privit în special caracterul incomplet al documentaţiei transmise de partea ucraineană, care nu se referă la întregul braţ Chilia, cantităţile de material aluvionar pe care partea ucraineană intenţionează să le dragheze şi modul de stocare a acestora, impactul digului de protecţie realizat de partea ucraineană la vărsarea braţului Bîstroe, discrepanţele existente în documentaţia părţii ucrainene cu privire la valoarea ecologică a zonei în care se intenţionează realizarea proiectului", a mai spus Şerbănescu.

Canalul Bîstroe a revenit în atenţia publică în martie, când Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că a cerut Ambasadei Ucrainei lămuriri referitoare la informaţiile apărute despre inaugurarea unui baraj de pe artera navigabilă de mare adâncime "Dunăre - Marea Neagră" (Bîstroe). Cu acest prilej, partea română a reamintit părţii ucrainene că astfel de acţiuni încalcă prevederile internaţionale. În schimb, guvernatorul regiunii Odesa, Nikolai Serdiuk, a declarat în mai că, în ciuda piedicilor puse de România, construcţia canalului Dunăre-Marea Neagră a fost finalizată, canalul funcţionează şi chiar aduce venituri Ucrainei şi în special regiunii Odesa. Statele-părţi ale Convenţiei Espoo, care s-au reunit anul trecut la Bucureşti, au cerut Ucrainei să oprească lucrările la canal, să reia dialogul cu autorităţile române şi să parcurgă etapele procedurale necesare prevăzute de Convenţia de la Espoo.

Partea română a reiterat în repetate rânduri că demersurile României, susţinute de cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu şi ale ONG-urilor, nu sunt motivate economic, ci au ca scop determinarea Ucrainei de a respecta convenţiile internaţionale aplicabile unui proiect de infrastructură complex derulat într-o zonă fragilă de interes internaţional şi care poate avea un impact negativ asupra mediului.