România, printre țările europene cu cele mai puține femei în Parlament

Reprezentarea femeilor în parlamentele naționale din Uniunea Europeană a atins 33,4% în 2024, marcând o creștere de 5,6 puncte procentuale față de 2014, conform datelor publicate de Eurostat.

Cu toate acestea, România rămâne printre țările cu cea mai scăzută pondere a femeilor în Parlament, situându-se sub media europeană, precizează Adevarul.

România, la coada clasamentului UE

Dintre statele membre UE, cele mai mari ponderi ale femeilor în parlamentele naționale se înregistrează în Suedia (45,6%), Finlanda (45,5%) și Danemarca (44,7%). La polul opus, cele mai mici procente sunt în Cipru (14,3%), Ungaria (14,6%) și România (19,5%).

Deși s-a înregistrat un progres la nivel european, România nu a reușit să ajungă nici măcar la o cincime din totalul parlamentarilor femei, ceea ce subliniază o problemă majoră de reprezentare de gen în politica națională.

Creșteri semnificative în alte state

În ultimii 10 ani, trei state UE au înregistrat creșteri majore în ceea ce privește prezența femeilor în Parlament. Malta a avut o creștere de 14,9 puncte procentuale, Letonia a crescut cu 13 puncte procentuale, iar Franța cu 10,3 puncte procentuale. Aceste progrese demonstrează că, prin politici adecvate, se poate atinge un echilibru mai bun de gen în instituțiile legislative.

Situația femeilor în guvern

Pe lângă reprezentarea parlamentarară, Eurostat a analizat și prezența femeilor în guvernele naționale. În 2024, femeile ocupau 35,1% dintre pozițiile executive în UE, o creștere de 7,4 puncte procentuale față de 2014.

Finlanda conduce clasamentul cu 60% din funcțiile guvernamentale deținute de femei, urmată de Belgia (55%) și Estonia și Franța (50%). La polul opus, Ungaria este singura țară din UE fără nicio femeie în guvern, iar în Cehia doar 5,9% din posturile executive sunt ocupate de femei.

România stă ceva mai bine la acest capitol, cu 30% dintre pozițiile guvernamentale ocupate de femei în 2024, o creștere considerabilă față de 20% în 2014. Cu toate acestea, această evoluție nu este suficientă pentru a reduce decalajul față de alte state europene cu o reprezentare mai echilibrată.