Tradiţia exploatării hidrocarburilor şi resursele naturale sunt în avantajul României. Ca urmare, producţia de energie primară, în scădere în ambele ţări, rămâne în România de aproape trei ori mai mare decât în Ungaria. Şi consumul este mai mare în România, dar cu numai 28 la sută! În plus, eficienţa utilizării energiei, exprimată în cantitatea folosită pentru a aduce o mie de euro în produsul intern brut este categoric de partea Ungariei.
Intensitatea energetică este de două ori mai mare în România, decât în Ungaria şi de peste cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene! Situaţia României este mult mai bună în privinţa dependenţei externe. Cu importuri energetice de circa 30 la sută din totalul consumului, România a depăşit cu destul uşurinţă criza livrărilor de gaze naturale ruseşti din debutul lui 2009.
În Ungaria, depedenţa energetică faţă de Kremlin depăşeşte 70 la sută, iar în 10 ani, 85 la sută din consum este prrognozat să provină din import. În ceea ce priveşte preţurile pentru consumatorii industriali, Ungaria şi România se plasează între statele Uniunii cu electricitate scumpă. Statisticile europene arată că faţă de media din blocul comunitar, preţul este cu 5 procente mai ridicat în România, şi chiar cu 15 procente mai mare în Ungaria. România menţine totuşi un preţ cu 35% mai mic decât media europeană la nivelul consumatorului casnic!
La gazele naturale, livrate industriei, preţurile din România şi Ungaria sunt apropiate de media europeană, chiar dacă mai scumpe în Ungaria. Subvenţiile intră puternic în funcţie la gazele naturale livrate populaţiei; preţurile sunt cu 20 de procente mai mici decât media europeană în Ungaria şi cu 50 la sută mai mici în România.
