România rămâne sub potențialul său economic la nivel regional, în pofida avansului înregistrat în ultimele două decenii

România rămâne sub potențialul său economic la nivel regional, în pofida progreselor semnificative înregistrate în ultimele două decenii, arată o analiză de specialitate. După o perioadă de creștere economică remarcabilă, PIB-ul pe cap de locuitor la paritatea puterii de cumpărare a ajuns de la 35% la 79% din media Uniunii Europene, confirmând o îmbunătățire clară a nivelului de trai și o convergență accelerată față de economiile dezvoltate.

România rămâne sub potențialul său economic la nivel regional, în ciuda progreselor recente

Dezvoltarea economică a României a fost însă neuniformă, iar diferențele față de alte state din Europa Centrală și de Est rămân semnificative. Chiar dacă economia a demonstrat reziliență în fața multiplelor crize globale din ultimii ani și continuă să crească și în 2025, problemele fiscal-bugetare s-au accentuat, limitând capacitatea țării de a-și valorifica pe deplin potențialul regional.

„Premisele ca România să devină o economie robustă, matură și diversificată există, dar pentru a le transpune în fapte este necesară rezolvarea situației fiscal-bugetare, atragerea continuă de investiții străine directe și fonduri europene, precum și o strategie clară de reforme”, arată Daniel Anghel, partener PwC. Potrivit acestuia, România nu și-a definit încă un rol clar în regiune și nu a făcut pași concreți pentru poziționare strategică și identificarea oportunităților economice din proximitatea geografică, anunță Adevarul.

În prezent, fluxurile de capital și relațiile economice solide sunt concentrate în special către parteneri tradiționali precum Germania, Franța sau Austria. Cu toate acestea, contextul geopolitic și economic actual a transformat Europa Centrală și de Est într-o zonă-cheie, iar statele din regiune au înțeles mai rapid importanța colaborării și extinderii regionale.

Investițiile regionale evidențiază contrastul dintre potențial și realitate

Analiza relațiilor economice arată că România a devenit un teren fertil pentru capitalul provenit din Polonia, Cehia, Grecia, Ungaria și Bulgaria. Investițiile directe ale acestor state în România au crescut cu 64% între 2019 și 2024, ajungând la aproximativ 10 miliarde de euro, dintr-un stoc total de investiții străine directe de 125 de miliarde de euro.

Creșteri spectaculoase s-au înregistrat în cazul investițiilor grecești, care au avansat cu 170%, impulsionate în special de intrarea grupului PPC în sectorul energetic. Investițiile din Ungaria au crescut cu 94%, cele din Bulgaria cu 90%, iar cele din Polonia cu 84%. Pentru investitorii greci și bulgari, România a devenit a doua cea mai importantă destinație externă, iar pentru cei polonezi și maghiari se află în top 5.

În contrast, investițiile românești în regiune rămân foarte reduse. Stocul acestora în cele cinci state analizate era de doar 645 de milioane de euro la finalul anului trecut, o valoare inferioară chiar și investițiilor bulgărești în România. La nivel global, investițiile românești în străinătate totalizau 7,8 miliarde de euro, însă mai mult de jumătate reprezintă investiții realizate în țară prin firme înregistrate în alte jurisdicții, conform datelor BNR.

Prin comparație, Polonia avea investiții externe de peste 38 de miliarde de euro, Ungaria de 44 de miliarde, iar Cehia de peste 70 de miliarde de euro. Diferența reflectă nu doar capacitatea financiară, ci și strategii coerente de susținere a internaționalizării companiilor naționale.

Exemplul Poloniei este relevant: extinderea companiilor prin exporturi și investiții externe a fost susținută de politici publice clare, stabilitate fiscală și un sprijin guvernamental consistent. România, în schimb, se confruntă cu presiuni fiscale, dezechilibre externe și un deficit de cont curent ridicat, care a ajuns la 8% din PIB, cel mai mare din Uniunea Europeană.

„Extinderea prezenței companiilor românești peste granițe ar putea reduce deficitul de cont curent, ar întări reziliența economică și ar crește influența regională a României. În paralel, atragerea de investiții străine rămâne esențială, însă succesul depinde decisiv de politici fiscale echilibrate și de un climat investițional stabil”, concluzionează analistul PwC.