România, Spania şi Cipru vor avea depoziţii împotriva independenţei Kosovo la CIJ

Audierile la CIJ vor avea loc între 1 şi 11 decembrie.

În condiţiile în care Germania, Franţa, Marea Britanie, Olanda şi Statele Unite vor depune depoziţii în favoarea Kosovo la audieri, verdictul CIJ, aşteptat la începutul anului 2010, nu este clar. Oricum, însă, verdictul este consultativ şi nu va influenţa din punct de vedere tehnic candidatura Kosovo la ONU. Dar va oferi argumente politice Priştinei sau Belgradului.

"O opinie pozitivă ar avea un impact pozitiv imens asupra stabilităţii încă fragile, din păcate, a regiunii noastre", a explicat preşedintele Parlamentului kosovar, Jakup Krasnici, pentru EUobserver. "De asemenea ar susţine acele popoare care ar vrea să vadă la un moment dat Kosovo membru cu drepturi depline al familiei minunate numite Uniunea Europeană", a adăugat el.

Instituţiile europene nu vor să critice implicarea României, Spaniei şi Ciprului în acest dosar. Deşi şeful diplomaţiei europene Javier Solana a fost unul dintre arhitecţii independenţei Kosovo, această problemă vizează aspecte delicate care ţin de interesul naţional, precum problema Ţării Bascilor în Spania sau relaţiile Ciprului cu partea turcă a insulei. "Oricum nu ţine de competenţa UE. Este important să exite unitate în cadrul UE pentru a avansa cu problemele practice, precum misiunea UE din Kosovo", EULEX, a explicat un membru al echipei lui Solana.

În luna februarie, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că România va susţine la Curtea Internaţională de Justiţie demersul Serbiei legat de independenţa Kosovo şi i-a cerut lui Bogdan Aurescu, cel care a reprezentat ţara noastră la Haga în procesul cu Ucraina, să ofere asistenţă Belgradului.

Autorităţile de la Priştina au proclamat independenţa la 17 februarie 2008. Belgradul, care consideră Kosovo în continuare drept o provincie a Serbiei, a reuşit să convingă anul trecut la Adunarea Generală a ONU să ceară CIJ să se pronunţe privind legalitatea acestei independenţe.

Curtea a confirmat în luna aprilie că a primit argumentarea juridică a Serbiei şi Kosovo cu privire la independenţa regiunii, cât şi argumentele altor 35 de state membre ONU, dintre care 21 au recunoscut independenţa Kosovo. România a trimis la 16 aprilie observaţiile scrise cu privire la legalitatea independenţei Kosovo.

 Printre argumentele prezentate de kosovari se numără "dreptul popoarelor la autodeterminare, faptul că situaţia Kosovo este unică, dezintegrarea Iugoslaviei şi contextul generat de aceasta, faptul că Serbia şi-a pierdut drepturile morale şi legale asupra Kosovo din cauza violenţei sistematice de stat, proclamarea independenţei în coordonare cu factori internaţionali şi includerea ONU în procesul definirii unui statut politic, prin trimisul său Martti Ahtisaari", potrivit presei de limbă albaneză.