România, tot mai dependentă de energia importată: producția internă scade în mai multe segmente

România, tot mai dependentă de energia importată, se confruntă cu un dezechilibru accentuat între producția internă și necesarul de consum, în contextul în care importurile de energie electrică au crescut cu 48,2% în primele nouă luni ale anului, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

România, tot mai dependentă de energia importată: producția internă scade în mai multe segmente

Datele INS arată că producția internă de energie electrică a înregistrat evoluții mixte. Termocentralele au generat 12.163 milioane kWh, cu 3,8% mai puțin decât în perioada ianuarie-septembrie 2024. Scădea dramatică este însă înregistrată în producția hidro, care s-a diminuat cu 22,7%, ajungând la 8.865 milioane kWh. Singurul sector clasic cu evoluție pozitivă este cel nuclear, unde producția a crescut ușor, cu 0,9%, până la 8.042 milioane kWh.

Producția eoliană a scăzut și ea, aproape 444 milioane kWh pierduți față de anul anterior. În schimb, energia solară a avut o evoluție foarte bună, crescând cu peste 1.089 milioane kWh, rezultat al investițiilor continue în parcurile fotovoltaice. Cu toate acestea, creșterea din solar nu a reușit să compenseze scăderile masive din hidro și eolian, două sectoare esențiale pentru balanța energetică a țării.

Consumul final de energie electrică a coborât ușor, cu 0,4%, până la 37.251 milioane kWh. În economie s-a înregistrat o scădere de 1%, în timp ce populația a consumat cu 1,8% mai mult. Iluminatul public a scăzut cu 7,5%, probabil și ca efect al măsurilor de eficientizare adoptate la nivel local.

Exporturile de energie electrică au continuat să crească, ajungând la 10.520 milioane kWh, cu 28,9% mai mult decât anul trecut. În același timp însă, importurile au urcat mult mai abrupt, atingând 14.110 milioane kWh, adică o creștere de 4.586 milioane kWh. Această diferență indică un deficit structural accentuat, care obligă România să importe cantități mari de energie atunci când producția internă nu poate acoperi cererea.

Situația se reflectă și în resursele de energie primară. În primele nouă luni din 2025, acestea au ajuns la 25,37 milioane tone echivalent petrol, o creștere de 5,8% față de perioada similară din 2024. Producția internă, însă, a scăzut cu 2,8%, în timp ce importurile au crescut cu 15,5%, semn al unei dependențe tot mai mari de resurse energetice externe.

Resursele totale de energie electrică au ajuns la 51.345 milioane kWh, în creștere cu 4,5%, dar această creștere nu provine din producția internă de bază, ci din ajustări logistice și comerciale care includ și importurile masive.

Evoluția indică o presiune tot mai mare asupra sistemului energetic național, care depinde din ce în ce mai mult de factorii externi, de volatilitatea prețurilor internaționale și de condițiile meteorologice care influențează producția hidro și eoliană. În lipsa unor investiții rapide în infrastructură, stocare și producție locală, România riscă să își adâncească dependența energetică în următorii ani.