"Aveţi practic un an să identificaţi cum creşteţi cu cele şase procente până în 2020. În prezent, România produce circa 18% din energie din surse regenerabile, respectiv hidroenergie şi biomasă. Aveţi însă un potenţial extraordinar pe energie eoliană şi solară", a declarat Thies.
La finalul acestui an, Ministerul Economiei va trebui să prezinte la Bruxelles primele estimări privind atingerea ţintei.
Expertul Greenpeace pe probleme de energie regenerabilă la nivel european a mai spus că România are un potenţial important şi în ce priveşte obţinerea de energie electrică şi termică din surse geotermale, însă tehnologia pentru producerea acesteia este mai scumpă decât în cazul celorlalte resurse.
"CE a stabilit, de altfel, şi ţinte intermediare, iar dacă România eşuează în atingerea a două asemenea ţinte consecutiv, strategia naţională va trebui revizuită şi supusă din nou spre aprobare Comisiei", a mai spus Thies.
Potrivit acesteia, în 2012, ţinta intermediară este de 19,04%, în 2014, de 19,66%, în 2016, de 20,59%, iar în 2018, de 21,83%.
"Dacă ţinta finală nu este îndeplinită în 2020, Bruxellesul poate deschide proces României la Curtea Europeană de Justiţie", a mai atenţionat ea.
Garanţii şi sprijin de stat pentru investitori
În strategia naţională pentru energie regenerabilă trebuie trecute inclusiv garanţii pentru investitori că energia produsă din surse regenerabilă va fi preluată în sistemul naţional şi chiar sprijin pentru aceştia, a precizat coordonatoarea campaniei Greenpeace privind energiile regenerabile în România, Crisanta Lungu, prezentă la evenimentul "Alătură-te (R)evoluţiei energetice" din parcul Al. I. Cuza, fostul IOR.
Germania şi Spania sunt două dintre statele membre care s-au implicat foarte mult în producerea de energie regenerabilă, producătorii de electricitate din asemenea resurse primind ajutoare importante de la stat.
Lungu a mai explicat că interesul pentru energie regenerabilă este în creştere în România, dând ca exemplu faptul că în cele două zile de campanie derulate în Bucureşti, pe la cortul Greenpeace s-au perindat circa 1.000 de persoane, dornice să afle detalii despre energia regenerabilă, diferenţele dintre celulele fotovoltaice şi panourile solare, precum şi despre costurile acestora.
"Toţi se minunau cum se poate obţine energie pentru încărcarea unui laptop, a unui frigider şi a unui panou cu becuri economice doar de la lumină, mai ales că nu am avut un soare puternic nici vineri, nici azi (sâmbătă, n.r.)", a mai spus Crisanta Lungu.
Export de energie verde
"România este una dintre ţările norocoase din UE, pentru că are toate tipurile de resurse regenerabile, care pot fi folosite pentru producerea energiei electrice şi termice. Ar putea ajunge chiar să exporte pentru ţările mai puţin norocoase din acest punct de vedere sau pentru cele care au ţinte foarte ambiţioase de îndeplinit. De altfel, în strategia naţională, România poate propune parteneriate cu astfel de ţări", a explicat Thies.
Ea a menţionat Anglia, Luxemburg, Franţa şi Belgia printre partenerii posibili, deoarece acestea au ţinte foarte mari de îndeplinit, pentru că au un produs intern brut pe locuitor foarte ridicat.
Reprezentanţii Greenpeace au precizat că panourile fotovoltaice au nevoie doar de lumină pentru a produce energie electrică, iar cele solare pot colecta şi înmagazina căldura soarelui pentru a produce apă caldă şi energie termică.Fermele eoliene sunt folosite pentru producerea de electricitate, la fel şi pompele geotermale de mică adâncime. Cele de adâncime mare, cu turbină, pot produce ambele tipuri de energie.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene doar 8,5% din energie se obţine din surse regenerabile, iar până în 2020 ţinta agreată este de 20%.
La finalul acestui an, Ministerul Economiei va trebui să prezinte la Bruxelles primele estimări privind atingerea ţintei.
Expertul Greenpeace pe probleme de energie regenerabilă la nivel european a mai spus că România are un potenţial important şi în ce priveşte obţinerea de energie electrică şi termică din surse geotermale, însă tehnologia pentru producerea acesteia este mai scumpă decât în cazul celorlalte resurse.
"CE a stabilit, de altfel, şi ţinte intermediare, iar dacă România eşuează în atingerea a două asemenea ţinte consecutiv, strategia naţională va trebui revizuită şi supusă din nou spre aprobare Comisiei", a mai spus Thies.
Potrivit acesteia, în 2012, ţinta intermediară este de 19,04%, în 2014, de 19,66%, în 2016, de 20,59%, iar în 2018, de 21,83%.
"Dacă ţinta finală nu este îndeplinită în 2020, Bruxellesul poate deschide proces României la Curtea Europeană de Justiţie", a mai atenţionat ea.
Garanţii şi sprijin de stat pentru investitori
În strategia naţională pentru energie regenerabilă trebuie trecute inclusiv garanţii pentru investitori că energia produsă din surse regenerabilă va fi preluată în sistemul naţional şi chiar sprijin pentru aceştia, a precizat coordonatoarea campaniei Greenpeace privind energiile regenerabile în România, Crisanta Lungu, prezentă la evenimentul "Alătură-te (R)evoluţiei energetice" din parcul Al. I. Cuza, fostul IOR.
Germania şi Spania sunt două dintre statele membre care s-au implicat foarte mult în producerea de energie regenerabilă, producătorii de electricitate din asemenea resurse primind ajutoare importante de la stat.
Lungu a mai explicat că interesul pentru energie regenerabilă este în creştere în România, dând ca exemplu faptul că în cele două zile de campanie derulate în Bucureşti, pe la cortul Greenpeace s-au perindat circa 1.000 de persoane, dornice să afle detalii despre energia regenerabilă, diferenţele dintre celulele fotovoltaice şi panourile solare, precum şi despre costurile acestora.
"Toţi se minunau cum se poate obţine energie pentru încărcarea unui laptop, a unui frigider şi a unui panou cu becuri economice doar de la lumină, mai ales că nu am avut un soare puternic nici vineri, nici azi (sâmbătă, n.r.)", a mai spus Crisanta Lungu.
Export de energie verde
"România este una dintre ţările norocoase din UE, pentru că are toate tipurile de resurse regenerabile, care pot fi folosite pentru producerea energiei electrice şi termice. Ar putea ajunge chiar să exporte pentru ţările mai puţin norocoase din acest punct de vedere sau pentru cele care au ţinte foarte ambiţioase de îndeplinit. De altfel, în strategia naţională, România poate propune parteneriate cu astfel de ţări", a explicat Thies.
Ea a menţionat Anglia, Luxemburg, Franţa şi Belgia printre partenerii posibili, deoarece acestea au ţinte foarte mari de îndeplinit, pentru că au un produs intern brut pe locuitor foarte ridicat.
Reprezentanţii Greenpeace au precizat că panourile fotovoltaice au nevoie doar de lumină pentru a produce energie electrică, iar cele solare pot colecta şi înmagazina căldura soarelui pentru a produce apă caldă şi energie termică.Fermele eoliene sunt folosite pentru producerea de electricitate, la fel şi pompele geotermale de mică adâncime. Cele de adâncime mare, cu turbină, pot produce ambele tipuri de energie.
În prezent, la nivelul Uniunii Europene doar 8,5% din energie se obţine din surse regenerabile, iar până în 2020 ţinta agreată este de 20%.
