Românii au economisit în medie 10% din veniturile obţinute în trimestrul IV din 2009

În intervalul octombrie-decembrie din 2009, cheltuielile totale ale populaţiei au fost, în medie, de 2.143 lei lunar pe gospodărie. Atât veniturile, cât şi cheltuielile au fost mai mari în ultimul trimestru decât în trimestrul anterior.

Venitul total mediu lunar a fost de 823 lei de persoană, iar cheltuielile pe persoană au fost de 738 lei, potrivit datelor INS aferente trimestrului IV.

Cheltuielile de consum au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor gospodăriilor (70,7%), urmate de impozite, contribuţii, cotizaţii şi taxe (15,1%) şi cheltuieli de producţie (8,9%), în timp ce cheltuielile pentru investiţii au reprezentat numai 1,2% din totalul cheltuielilor gospodăriilor. Alte cheltuieli au reprezentat 4,1% din total.

Cea mai mare parte a cheltuielilor totale de consum făcute de români în ultimul trimestru al anului trecut s-a axat pe alimente şi băuturi nealcoolice (40,3%), urmate de cheltuielile cu locuinţa - apă, energie electrică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei - (21%), băuturi alcoolice şi tutun (7,6%), respectiv pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (6,6%).

Ponderea de 40,3% a cheltuielilor cu produsele alimentare şi băuturile nealcoolice în cheltuielile de consum ale gospodăriilor a fost cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul anterior, potrivit datelor INS.

Deşi nivelul cheltuielilor lunare de consum este mai mare în mediul urban decât în cel rural cu 444 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 50 lei, deoarece, la ţară, 46,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce la oraşe, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit numai 20,1% din aceste cheltuieli.

Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate (4,3% din cheltuielile de consum) şi mai ales cele pentru educaţie (0,9% din cheltuielile de consum) au înregistrat un nivel scăzut, pentru că satisfacerea acestor nevoi este realizată în cea mai mare parte prin servicii publice, de care românii beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit, susţine INS.

Veniturile băneşti au fost în medie de 4,4 ori mai mari decât cele în natură

În trimestrul IV din 2009, veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, de 2.390 lei pe gospodărie şi 823 lei pe persoană, din care veniturile băneşti au fost, în medie de 1.952 lei lunar pe gospodărie (672 lei pe persoană), iar cele în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (151 lei pe persoană).

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, de 48% din veniturile totale ale gospodăriilor în ultimul trimestru din 2009, în scădere cu 4,1 puncte procentuale faţă de nivelul din trimestrul anterior. Veniturile în natură au reprezentat 18,4% din totalul veniturilor obţinute în medie de o gospodărie.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 24,7%, veniturile din activităţi neagricole independente, de 2,9%, cele din agricultură, de 2,6%, precum şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei, de 1,8%.

În trimestrul IV, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 26,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 10,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 60,9% din salarii, de 23,6% din prestaţii sociale, iar veniturile în natură au reprezentat 9,3% din total.

În zona rurală, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9%) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2%. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale, în trimestrul IV din 2009, a revenit şi veniturilor salariale şi celor din prestaţii sociale, câte 26,5% fiecare.