Peste doua treimi din veniturile lunare ale romanilor se duc pe alimente, utilitati si transport, in timp ce bulgarii raman cu aproape jumatate din venituri dupa ce acopera aceste cheltuieli stringente.

Cei mai multi bani se duc, atat la romani, cat si la bulgari, pe alimente - insa vecinii nostri aloca un procent mult mai mic din cosul lunar decat noi - 34%, spre deosebire de 41,7%. Ambele tari se pastreaza la o distanta destul de mare de economiile dezvoltate din UE, unde aceasta pondere se situeaza intre 16 si 20%. Urmatoarea destinatie a banilor in ambele tari o reprezinta cheltuielile cu intretinerea, 11,7% - bulgarii si 18% - romanii. Bulgarii cheltuiesc un procent mai mare din venituri pe mobilier si renovarea locuintei (4,5%, versus 3,9%), in timp ce romanii aloca mai multi bani pe imbracaminte si pe incaltaminte decat vecinii de la sud de Dunare (5,4%, fata de 3,4%).

Serviciile de sanatate atrag 4,8% din veniturile bulgarilor si doar 3,9% din cele ale romanilor. Insa, romanii scot din buzunar mai multi bani decat bulgarii pentru serviciile de telecomunicatii - 5,3% din veniturile lunare, spre deosebire de 4,9% ai bulgarilor. Cheltuielile alocate distractiei sunt relativ aceleasi si la romani, si la bulgari - 3,4%, respectiv 3,8%.  

Veniturile medii ale unei gospodarii din Bulgaria sunt de 314 euro, in timp ce, in Romania, acestea depasesc 420 de euro. Atat la noi, cat si la bulgari, doar 50% din venituri provin din salarii, in timp ce restul vin din alte surse - firme proprii, vanzari de proprietate sau credite bancare. Cheltuielile medii ale unei gospodarii bulgaresti inseamna 302 euro in fiecare luna, iar cele autohtone trec de 380 de euro.

Puterea de cumparare

Chiar daca veniturile bulgarilor sunt mai mici decat cele ale romanilor, puterea de cumparare a vecinilor nostri o depaseste pe aceea din tara noastra. Potrivit Eurostat, echivalentul salariului minim in putere de cumparare este in Romania de 204 euro, in vreme ce salariul minim din Bulgaria este echivalat la 216 euro in putere de cumparare. Diferenta de preturi este in defavoarea romanilor la majoritatea bunurilor de larg consum.

Desigur, atat bulgarii, cat si romanii isi impart ultimele doua locuri din UE in ceea ce priveste puterea de cumparare - capitol la care conduc luxemburghezii, britanicii si olandezii. Puterea de cumparare arata cat din salariul minim cheltuiesc cetatenii unui stat pentru acelasi produs.

Unde facem cumparaturile

In prezent, cumparaturile romanilor sunt facute in proportie de 33% in lanturile organizate de comert, in timp ce in tara vecina, 25% dintre vanzari sunt facute prin aceste forme de comert (supermarketuri, hipermarketuri si cash&carry). Acest tip de comert este estimat sa ajunga in tara noastra la o pondere de 40% din totalul vanzarilor de bunuri de larg consum pana la finele anului.

In ambele tari, predomina in continuare magazinele traditionale, chioscurile si pietele ca locuri de cumparaturi, dar tendinta comuna este de crestere a sectorului organizat de comert in preferinta cumparatorilor.

In Romania, piata comertului cu bunuri de larg consum este estimata anul acesta la peste 40 miliarde euro, in crestere cu peste 17% fata de anul trecut, in timp ce in Bulgaria, valoarea pietei este la jumatate, iar ritmul de crestere se situeaza la 9-10% anual. Cresterea de la noi este pusa in principal pe seama majorarii puterii de cumparare si pe extinderea agresiva a retelelor moderne de comert.

“Una dintre diferentele majore pe care o vad intre Bulgaria si Romania vine din nivelul diferit de dezvoltare a marilor centre comerciale. La noi, centrele comerciale sunt mult mai numeroase si nu sunt concentrate doar in Capitala, fiind prezente in majoritatea oraselor mari”, spune Dan Ostahie, presedinte Altex.

Comertul modern din Romania si din Bulgaria este dominat de grupurile internationale. In Romania, principalele multinationale de retail sunt Metro, Rewe, Carrefour, Auchan, Lidl&Schwarz, Louise Delhaize, Spar si Tengelmann. In Bulgaria, opereaza grupurile Rewe, prin reteaua Billa, Metro si Lidl&Schwarz, prin lantul Kaufland. Si-au anuntat intentia de intrare Carrefour si Plus Discount. De asemenea, in tara vecina, activeaza si lanturile locale CBA si Piccadilly.

In privinta retailului de electrocasnice, electronice si IT&C, atat in Romania, cat si in Bulgaria opereaza doar retele locale, pana in prezent neintrand niciun mare jucator international. Valoarea pietei de profil din Romania este estimata pentru acest an la aproape un miliard de euro, dublu fata de estimarile pentru piata similara din Bulgaria. In Romania, principalii jucatori sunt Altex, Flamingo, Domo si Teknosa-Primex, in timp ce in Bulgaria, Tehnomarket controleaza peste 40% din piata, fiind urmata de Tehnopolis si Zora.

Bulgaria recupereaza startul pierdut la creditul de consum

Dezvoltarea creditului de consum din Romania incepand cu anul 2003 ne creeaza un avantaj in fata Bulgariei, cresterea consumului aducand o dezvoltare a intregii economii. In momentul de fata, bulgarii se imprumuta mai mult decat romanii, incercand sa recupereze startul pierdut.

Chiar si dupa aderare, Romania se afla pe ultimele locuri in UE 27 in ceea ce priveste gradul de intermediere financiara, raportat ca pondere a creditului neguvernamental in PIB, de vreme ce, pentru acest an, acesta este asteptat sa urce la 33,4%, de la 27,3% in 2006. Bulgarii prognozeaza pentru acest an o crestere a gradului de intermediere financiara peste media din regiune, de 50%, in contextul in care anul trecut ponderea era de 48%. In schimb, Romania mai are un drum lung de parcurs pentru atingerea mediei din regiune, momentul anticipat de oficialii Bancii Nationale a Romaniei fiind 2014.

Datorita avantului luat recent, autoritatile de la Sofia au procedat la restrictionarea conditiilor de acordare, de teama cresterii masive a creditului de consum cu circa 50% in prima parte a anului. Daca in statele dezvoltate ponderea creditului imobiliar-ipotecar in total este de 75%, in Bulgaria, dar in special in Romania, situatia este total atipica.

Pentru achizitia de imobile, valoarea creditelor luate de romani reprezinta doar 30%, procentul fiind usor mai ridicat la bulgari. Restul de procente sunt alocate pentru creditele de consum, in special pentru bunuri de folosinta imediata.

La capitolul restante, bulgarii se arata mai constiinciosi in achitarea creditelor, de vreme ce ponderea imprumuturilor neperformante in total credite era, in 2006, de 2,2%, in timp ce in Romania raportul era de 2,8%.

Sofia, mai ieftina decat Bucurestiul

Sofia este cea mai ieftina capitala europeana, ocupand locul 108 intr-un clasament al nivelului de trai realizat de firma de consultanta Mercer Human Resources, in timp ce Bucurestiul se situeaza pe locul 78. Costurile vietii din Capitala Romaniei au crescut foarte mult odata cu integrarea - Bucurestiul a urcat cu nu mai putin de 36 de pozitii fata de clasamentul din 2006, dupa ce, la nivelul anului 2004, ocupa pozitia de astazi a Sofiei, fiind cel mai ieftin oras-capitala din Europa. In acelasi interval de timp, nivelul de trai din capitala vecina nu a fluctuat foarte mult.

In raport cu New Yorkul - orasul de referinta al topului Mercer, caruia i s-au acordat 100 de puncte - costurile vietii din Bucuresti au obtinut 79 de puncte, iar cele din capitala Bulgariei, un punctaj de 72,5.

Studiul Mercer ia in considerare peste 200 de indici ai fiecarei locatii - costurile legate de chirie, transport, mancare, imbracaminte, servicii si distractie - si ajuta companiile multinationale sa-si stabileasca cheltuielile pe care le vor avea cu managerii trimisi in orasele respective. Atat Bucurestiul, cat si Sofia sunt mai “prietenoase” cu managerii expati decat cele mai scumpe orase din lume - Moscova, Londra si Seul.

Din punctul de vedere al calitatii vietii, niciuna dintre cele doua capitale vecine nu stau prea bine, ele fiind pozitionate foarte aproape una de alta (Bucuresti - locul 108, Sofia - 116) si la o distanta considerabila de cel mai primitor oras din lume, Zurick.

In cadrul UE, Bucurestiul si Sofia ocupa ultimele doua pozitii (cu un scor apropiat - 77 de puncte, respectiv 74), in timp ce orasele cele mai civilizate din Uniune sunt Viena, Copenhaga si Amsterdam - cu peste 105 puncte. Analiza Mercer a luat in considerare 39 de indicatori, printre care mediul natural, social si cultural, starea de sanatate, puterea de cumparare si bunurile de consum, serviciile publice si posibilitatile de recreere - restaurante, teatre, cinematografe.

Preturile locuintelor au crescut foarte mult in ultimii ani nu doar in Romania, ci si in Bulgaria. Piata rezidentiala romaneasca a cunoscut cresteri constante ale pretului la locuinte, de circa 15%/an, incepand cu 2003-2004.

“In ultimii trei-patru ani, preturile locuintelor din Bulgaria au crescut cu 100% - in orasele mari, chiar de trei ori. Cele mai scumpe orase din Bulgaria sunt Sofia si Varna”, spune Dobromir Ganev, managing director al companiei imobiliare bulgare Foros National Real Estate. In Romania, cel mai scump oras este de departe Bucurestiul, urmat de Cluj-Napoca, Timisoara, Constanta si Brasov. In timp ce costul mediu pe metru patrat construit in Bucuresti variaza intre 700 si 1.500 de euro, in Sofia acesta se pas- treaza intre 200 si 500 euro. “Cel mai scump apartament s-a vandut cu 6.000 de euro pe metru patrat, in Sofia. La o suprafata de 150 mp, apartamentul a costat circa un milion de euro. Ca spatiu de birouri, cel mai ridicat pret a fost de 5.000 euro/ mp”, arata Ganev.

In Bucuresti, cel mai scump apartament s-a vandut anul trecut cu suma de doua milioane de euro. Suprafata apartamentului era de 500 de metri patrati, de unde rezulta ca pretul pe metru patrat a fost de 4.000 de euro. Cele mai scumpe apartamente din Bucuresti se dau cu preturi de pana la 4.000-5.000 de euro/mp.

Nivelul de trai

Romania si Bulgaria inregistreaza cele mai scazute niveluri de trai din tarile UE. Ambele state prezinta un nivel ridicat al lipsurilor, in privinta standardului de viata, potrivit Eurofound. Bulgaria inregistreaza un punctaj de 3,9 pe indexul lipsurilor, comparativ cu cel al Romaniei, de 3,4. Analiza a luat in calcul sase

indici pe care o gospodarie nu si le poate permite - incalzirea adecvata a locuintei, o masa cu carne o data la doua zile, inlocuirea mobilierului uzat, cumpararea de imbracaminte noua, o saptamana de concediu pe an si posibilitatea de a invita la masa prietenii cel putin o data pe luna.

Autoturisme 
In primele sapte luni de la integrarea in UE, aproximativ opt romani din 1.000 si-au cumparat o masina noua, in timp ce doar trei bulgari dintr-o mie si-au permis acelasi lux. Gusturile bulgarilor difera de ale romanilor in materie de masini noi. In primele sase luni din 2007, bulgarii si-au cumparat mai ales Toyota, Ford si Peugeot, in timp romanii au preferat marcile Dacia, Renault si Skoda.

“Spre deosebire de Romania, in Bulgaria abia acum incepe sa se dezvolte creditul de consum. Din acest punct de vedere, Bulgaria se situeaza cu doi-trei ani in urma tarii vecine. Levon Hampartzoumian presedinte UniCredit BulgariaUnicredit

“Una dintre diferentele majore pe care o vad intre Bulgaria si Romania vine din nivelul diferit de dezvoltare a marilor centre comerciale. La noi, centrele comerciale sunt mult mai numeroase si nu sunt concentrate doar in Capitala, fiind prezente in majoritatea oraselor mari. Dan Ostahie presedinte Altex