Aproape jumătate dintre români au încredere mare şi foarte mare în moneda europeană, procent aproape similar cu cel înregistrat în ţările care au adoptat deja moneda euro, arată un studiu al Băncii Naţionale a Austriei. Pe de altă parte, jumătate din populaţia României nu are deloc încredere în moneda naţională în ciuda eforturilor susţinute ale băncii centrale de a menţine stabil cursul de schimb. Studiul citat mai arată că românii nu sunt deloc “naţionalişti” nici atunci când vine vorba despre administraţia centrală.

 

Dacă încrederea în Uniunea Europeană se situează la un nivel pozitiv(aproximativ 10% din populaţie are încredere mare şi foarte mare în UE), încrederea în propriul guvern se situează sub nivelul mării  în condiţiile în care cea mai mare parte a persoanelor chestionate de analiştii băncii centrale a Austriei au spus că nu au deloc încredere în executiv. Studiul, realizat la nivelul anului 2012, relevă faptul că România continuă să înregistreze cel mai scăzut nivel de euroscepticism dintre ţările membre. Încrederea românilor în Uniune şi în moneda europeană se poate compara doar cu cea a populaţiei din ţări nemembre ca Albania sau Serbia. 


România euroizată


Chiar dacă poate părea ciudat ca într-o ţară cu monedă proprie, încrederea în altă monedă să fie cu mult mai mare, situaţia din România justifică aceste evoluţii. În primul rând, o bună parte a preţurilor din ţara noastră sunt calculate în euro încă de la înfiinţarea monedei unice în urmă cu 12 ani. Preţurile locuinţelor, preţurile abonamentelor la telefonie, la internet sau la cablu precum şi accizele sunt exprimate în euro fapt pentru care moneda europeană este percepută de facto ca o a doua monedă naţională.

 

În plus, majoritatea creditelor luate de populaţia româniei sunt şi ele în euro, clienţii băncilor fiind astfel obligaţi să se raporteze lună de lună cheltuielile la moneda europeană. Nu în ultimul rând, în ciuda eforturilor BNR, pentru populaţia României este extrem de greu să uite desele perioade cu fluctuaţii majore a cursului de schimb euro/dolar şi, după 2001, euro/leu. În istoria recentă a României au existat destule momente în care economiile populaţiei s-au topit din cauza inflaţiei şi a devalorizării monedei.

 

Continuarea, în CAPITAL